Alexandru Costache lucreaza ca reporter pentru programul de stiri al TVR. Cu riscul concedierii, el a ales sa dezvaluie cenzura si partizanatul practicate in televiziunea publica. Marturia lui e cu atit mai importanta cu cit vine sa probeze, din interiorul institutiei, constatarile presei independente si ale organizatiilor neguvernamentale. "Am ajuns legati ombilical de PSD, si nu atit de PSD, cit de Adrian Nastase", afirma Alexandru Costache intr-un scrisoare pe care a trimis-o "Evenimentului zilei". In aceste pagini, va prezentam integral scrisoarea lui Alexandru si solicitam organizatiilor societatii civile si asociatiei "Reporters sans frontieres" sa-l protejeze de eventualele razbunari care pot urma.
Am reflectat poate prea mult inainte sa recurg la un asemenea gest. Asta si pentru ca prin el pot pune in dificultate oameni care m-au ajutat si carora le sint recunoscator. Insa cind ai de ales intre doua principii, esti obligat sa il alegi pe cel mai puternic.
Unii vor spune de ce acum, de ce pina acum nu? Le raspund: Acum pentru ca Acum s-a intrecut orice masura a bunului-simt, au fost calcate in picioare toate normele deontologiei profesionale. Ultimele saptamini stau marturie:

Accidentul lui Andronic

- miercuri 23 noiembrie, in jurul orei 13, unul dintre directorii de campanie ai PSD, Dan Andronic, este eroul unui accident de circulatie la intersectia strazilor Zambaccian si Pangratti, in apropierea Televiziunii Romane. Vinovat: Dan Andronic, pentru neacordare de prioritate. O echipa de la noi ajunge la fata locului si filmeaza. In redactie se schimba insa radical lucrurile. Redactorul-sef este livid si ii cere reporterului sa-i arate imaginile. Se decide sa se faca o copie. Imediat, lucrurile se schimba.
Redactorul-sef coboara intr-una din cabinele de montaj, ii ia caseta din mina redactorului respectiv si coboara la poarta Dorobanti. A doua zi, ii inapoiaza caseta redactorului. Filmarea cu Dan Andronic era stearsa. Poate trebuie facuta o precizare: noi filmam de multe ori accidente mult mai putin grave sau difuzam tot felul de stiri cu Vali Vijelie sau altii, insa de data aceasta s-a considerat ca nu este o stire. N-am inteles ce era asa grav, de nu trebuia sa afle nimeni, mai ales ca Andronic s-a comportat OK, in sensul ca nu a facut interventii la politie pentru a scapa nesanctionat. De altfel, politia i-a luat carnetul pe trei luni si l-a amendat cu 750 de mii de lei. Eu am o copie cu imaginile de atunci. Am apucat sa fac una. Ei nu stiu.

In noaptea de dinaintea alegerilor, 27/28 noiembrie - unul dintre colegii mei face un reportaj despre tinerii care se distreaza in cluburi, iar a doua zi merg la vot, un no comment cu ambianta si vox-uri. Materialul este difuzat la Jurnalul de la ora 7 dimineata. In material, la un moment dat, reporterul il intreaba pe unul dintre tineri: "Ce doresti sa se schimbe dupa alegeri?". I se raspunde: "Sa nu mai fie coruptie in tara noastra!". Ei bine, schimbul asta de replici l-a deranjat pe redactorul-sef, care a considerat ca sint replici care pot influenta intentiile de vot pentru ca se vorbeste de schimbare, de coruptie. Materialul nu a mai fost difuzat in alte jurnale.

Pe 28 noiembrie, ziua scrutinului - eu eram insarcinat sa filmez cum voteaza candidatul opozitiei la presedintie, Traian Basescu. Dupa ce ma intorc, sint insarcinat sa realizez un material cu Basescu si Tariceanu. Constient de constringerile de a nu influenta intentiile de vot, fac o stire seaca, tehnica, in care inserez si 10 secunde de ambianta cu Basescu cind pune votul in urna sub blitz-urile fotografilor si luminile cameramanilor. Materialul a fost vizat in forma aceasta de producator, montat, apoi vizat si de redactorul-sef si, in fine, difuzat la editia speciala a Jurnalului de la ora 12. La ora 13, redactorul-sef ma cheama in birou la el. Parea inspaimintat, respira greu. Mi-am dat seama ce s-a intimplat. I-am zis: "OK, fac ce vrei tu". "Scoate ambianta aia!", a fost replica. Pare un lucru nesemnificativ, insa va dati seama: i-a deranjat un cadru de 10 secunde. Poate pentru ca Basescu facea glume cu fotografii, erau blitz-uri multe, probabil s-au gindit ca il umanizeaza. In editiile ulterioare, materialul a intrat in forma "corecta", fara acea ambianta.

In aceeasi zi. Ai impresia ca traim o tragicomedie.

E ceva aproape anecdotic. Uitati ce se vorbea in redactie in ziua alegerilor: ca s-a sunat de la PSD si s-a reprosat de ce grafica speciala de alegeri este portocalie?!! "Nu avem cum sa schimbam culoarea?" Nu se mai putea. Nu stiu cit este de adevarat, insa este ceea ce povestea toata lumea in departament, facindu-si cruce si minunindu-se.

Cu adevarat grosolan este ce s-a intimplat in zilele urmatoare.

Luni, 29 noiembrie, se intra in transmisie directa de la sediul PSD, cu discursul candidatului PSD+PUR la presedintie, Adrian Nastase. De la 19.12 pina la 19.33. Dupa interventia prim-ministrului, la sediul Aliantei D.A. incepe sa vorbeasca Traian Basescu. Toate televiziunile incep sa transmita de acolo. La noi se intra cu transmisie in direct de la sediul unei agentii loto, cu stirea despre Ogica. Dupa 3 minute de Ogica, se ajunge in fine la Basescu. Taman cind acesta devenise mai virulent si vorbea de coruptie etc. Este lasat un pic, apoi camera se indreapta spre reporterita de la fata locului si i se cere sa relateze ce zice Basescu, care era in spatele ei. Pe buna dreptate, fata era pusa intr-o mare dificultate si nu stia ce sa zica. In fine, se revine pe Basescu si se mentine transmisia pina la 19.39. Justificarea a fost ca nu se dorea sa iasa ce a iesit, ca au fost unele greseli. Intrebarea este de ce nu s-a gresit la celalalt candidat? Direct raspunzator de ce s-a petrecut este redactorul-sef, care se afla special in studioul 4. De altfel, la toate transmisiile in direct din ultima vreme cu Basescu, redactorul-sef se afla in studio pentru a da comenzi in mod direct. Un alt exemplu este de la retragerea lui Stolojan. Cind Basescu a inceput sa plinga in direct. Pe toate televiziunile s-a vazut acest lucru, la TVR 1, nu. Telespectatorul TVR trebuie sa fie protejat de tot felul de mesaje care l-ar fi putut deruta.

Ce a urmat pe 30 noiembrie, cind opozitia acuza fraudarea alegerilor si cerea repetarea scrutinului, sau a doua zi, pe 1 Decembrie, se stie foarte bine. Ce vreau eu sa spun este: OK, eu nu sint factor de decizie acolo, sint unul operativ, insa sa nu uitam ca sint ziarist si imi dau seama imediat cind ceva nu e normal. Cind un candidat intrat in turul al doilea al alegerilor prezidentiale acuza fraudarea alegerilor si cere repetarea scrutinului, este clar ca e stire si ca se intra in direct de la fata locului de catre Televiziunea Publica! Intentia de a se face transmisia in direct de la sediul D.A. a existat. La ora 19 era programata o declaratie a lui Traian Basescu. Aparatura era instalata deja, echipele erau acolo. Reporterita care trebuia sa faca transmisia tocmai plecase spre sediul D.A., cind a fost intoarsa din drum. "Nu se mai face direct!". A doua zi s-a difuzat un material pe acelasi subiect, cu Adrian Nastase de la Alba Iulia, Mircea Geoana si Mihai Tanasescu. Replica lui Basescu s-a dat pe un carton - nu s-a mai obosit nimeni sa trimita camera la Basescu sau sa-l inregistreze prin telefon. Pe Cozmin Gusa sau Aurelian Pavelescu i-am vazut pe alte posturi, la noi nimic. Orice ziarist isi da seama ca materialul rezultat este complet dezechilibrat si tendentios.

Virful aisbergului.

Ce v-am relatat acum este numai ce s-a petrecut in ultima saptamina si este virful aisbergului. Este ce stiu eu pentru ca nu stiu tot, evident.

"S-a dat "verde" la Stanoiu"

Probleme nu sint de ieri, de azi. Acum s-au acutizat teribil. Vedeti, lumea e dispusa sa accepte mici derapaje, pe logica: "Sa dam Cezarului ce e al Cezarului", desi poate nu e normal nici asta. Ce e ilar este ca majoritatea reporterilor din departament nu este de acord cu ce se intimpla, dar cu toate acestea se intimpla. Alte exemple?

O problema de principiu.

Pina sa inceapa campania electorala, in perioada stringerii de semnaturi pentru prezidentiabili. O televiziune difuza un material despre cit de repede stringe Basescu semnaturile. Discutam cu un coleg despre corectitudinea acestui demers. Am ajuns la concluzia ca, daca faci un material cu toti, da, e OK, cu unul singur, nu. A doua zi, stupoare! Ce vedem pe postul nostru de televiziune: stire cu Adrian Nastase care a strins peste un milion de semnaturi si o sa mai stringa, pina la termenul-limita.

Tunurile au fost puse pe Traian Basescu - dusmanul suprem de multa vreme. Exemplele sint multe. Este aproape anecdotic ce s-a intimplat in preajma alegerilor locale. S-a luat un elicopter de la MAI pentru a se filma mai bine gropile din Bucuresti, asfaltarea, ambuteiajele. Stupoare, imaginile nu au fost relevante. Gropile nu s-au vazut de sus.

Altii socotiti opozanti.

Cazul lui Paul Florea. Exemplu: prin septembrie anul trecut, propun un material despre aglomeratia de cauze de pe rolul instantelor, ca urmare a modificarilor legislatiei penale. Se accepta imediat, redactorul-sef este incintat, vrea sa facem chiar direct. Iau declaratii de la vicepresedintele de atunci al Tribunalului Bucuresti, Iulian Dragomir, si de la Paul Florea, presedintele de atunci al Curtii Supreme, care imi relateaza despre greutatile intimpinate. Materialul ramine pe a doua zi, din cauze obiective. Insa a doua zi s-a schimbat totul. Redactorul-sef vrea sa deformez atit de tare realitatea, incit sa para ca Paul Florea este un manager prost, care nu e in stare sa gestioneze o instanta. I-am zis: "Fac materialul cum cred eu. Daca vrei sa il difuzezi, bine, daca nu, nu". Zis si facut. A vazut scriptul. Materialul nu a fost difuzat niciodata. Acest caz este foarte important. Arata ca poate functiona clauza de constiinta. Insa nu poti in fiecare zi sa faci chestia asta. Obosesti, mai negociezi, mai cedezi.

Citeste si:

In timp ce toate tunurile sint puse pe Basescu, Puterea e tinuta in brate.

Nu spun lucruri necunoscute, nestiute. Am ajuns sa fim legati ombilical de PSD, si nu atit de PSD, cit de Adrian Nastase. Nu se critica decit la comanda si in anumite contexte. De pilda, dupa scandalul din Parlamentul European, dupa declaratiile lui Verheugen cu pestii cei mari. Ni l-au dat pe Traian Rece, fost senator PSD atunci. Eu m-am ocupat de caz. Am fost foarte virulenti, cu acte, cu tot tacimul. Peste citeva luni, i-am zis redactorului-sef: "Nu mai facem ceva cu Rece?". Nu s-a mai putut. La fel cu Bebe Ivanovici sau cu Mischie. La Vanghelie, din start s-a dorit o "stire alba", adica seaca. De la conferinta lui Paunescu, dupa accidentul nevestei sale, la fel. Cind s-a dat verde la TVR cu Rodica Stanoiu, am stiut clar ca o s-o schimbe, stiti erau discutiile acelea interminabile. Atunci eram liber, puteam sa fiu chiar dur in exprimare. Stanoiu venise in televiziune la emisiunea "TVR in direct". Eu m-am dus sa ii iau o declaratie, o replica la acuzele lui Dan Lupascu. I-am zis atunci: "Vedeti ca s-a dat verde la dv.". Pina atunci nu se putuse sa o criticam. M-a rugat sa fiu echilibrat, ceea ce am si facut.
Alexandru Costache

EVZ: Cum ai ajuns la TVR?

Alexandru Costache: In 2000, in urma unui concurs am intrat in redactia de stiri interne, in zona de justitie.

De ce faci aceste declaratii acum, au vreo legatura cu campania electorala?

In nici un caz nu vreau prin acest demers sa fac pe avocatul lui Basescu sau al Aliantei D.A. E treaba lor daca protesteaza sau cum protesteaza in legatura cu aceste lucruri nepermise la o televiziune publica. Pe mine ma revolta bataia de joc la adresa meseriei, a deontolgiei, a oamenilor care practica jurnalismul in Televizune si, nu in ultimul rind, la adresa Televiziunii si a telespectatorilor ei. Am ajuns ca in ‘90! Sa sune lumea in redactie si sa ne injure ca pe niste ticalosi!
Se va vorbi de probe, de dovezi. Noi nu lucram intr-o fabrica de armament unde se produce ceva secret, care nu se vede. Dovezile sint pe post, se vad, exista casete de arhiva, exista marturii ale oamenilor de aici.
Eu nu incerc acum sa fac pe eroul, sa ma transform intr-un soi apostol al adevarului. Sint doar un individ vinovat, intr-o anumita masura, care isi pune cenusa in cap si care se disociaza, poate in ceasul al 12-lea, de aceste practici nepermise. Vorbim aici de minciuna, de cenzura, de manipulare, de tendentiozitate, incalcarea dreptului la informare corecta, chiar de deturnare de fonduri. Pentru ca nu este permis sa iei bani de la contribuabili pentru a transmite mesaje partizane. Vorbim totodata de meserie, de caracter si despre ce vrem sa facem cu vietile noastre si sa devenim daca nu am devenit deja. Mi s-a reprosat recent ca efortul meu este minim in ultima perioada, trebuie sa produc stiri. Ce alte stiri sa produci, cind STIRE este ceea ce se intimpla in TVR acum?!

Dar ce se petrece in TVR nu e de ieri, de azi. Presa a scris, de ce ai tacut pina acum?

De ce am tacut pina acum? Poate si din lasitate, poate din greseala de strategie. Sint oameni aici care au zis de ce sa plecam, poate e bine ca sintem aici, poate ca putem sa facem ceva, poate ca putem sa fim o frina in calea practicilor pe care le-am enumerat. Acum imi dau seama ca am fost inutili, ba, dimpotriva, am legitimat lucruri grave. De aceea m-am decis sa ies public si sa risc sa imi pierd slujba.

Cine e responsabil de toate acestea?

Toti sintem. Pentru ca nu te cheama seful la el in birou si iti pune pistolul la timpla. De altfel, autocenzura este una din formele de cenzura din TVR. Pe de alta parte stim bine cu toti ca este ceva peste capul sefilor nostri, care ii depaseste si pe ei. Pina la urma si ei sint prizonierii unui sistem care s-a insinuat lin si acum ne stringe de git. Pe ei ii chem sa se solidarizeze cu mine si sa dea in vileag tot, telefoanele, mailurile, presiunea, totul.

Cum poti fi controlat ca jurnalist in TVR?

Daca nu faci ce a zis seful, inseamna ca nu respecti fisa postului. Deci, poti fi sanctionat. Sau esti asteptat la cotitura. Intirzii la sedinta de redactie care e zilnic la ora 9:30 si e obligatorie. Intirzii cite un minut trei zile la rind, te pun absent nemotivat si esti dat afara.
Poti fi dat "de noapte", poti fi facut reporter de noapte. Este o decizie manageriala, ce poti sa faci?! Iti pot spune: "Tu esti un reporter foarte bun, noi avem dificultati in acoperirea evenimentelor de noapte, ce ar fi sa umplem golul asta cu tine?" Nu are chef nimeni sa lucreze noaptea. La noi nu exista reporter de noapte si cred ca in mod deliberat este pastrata aceasta stare de lucruri pentru ca oamenii sa fie santajabili. Sau esti mutat la TVR2 sau mai stiu eu unde si te ingroapa. Te obliga sa pleci singur pentru ca nimeni nu vrea la cimitirul elefantilor, nu? Toti vor in linia intii.

Se va solidariza cineva cu tine?

Nu stiu, probabil. Insa putini. Nu pot sa le cer asta. Sint oameni prinsi, au familii, au rate, sint anumite complicitati. L-am auzit pe Stelian Tanase la Dinescu vorbind de tacerea jurnalistilor din TVR, de taceri condamnabile. E usor sa vorbesti de la inaltimea miilor de dolari pe care i-ai primit de la TVR la un moment dat. Poate si eu, daca nu eram asa tinar, fara familie, fara multe de pierdut, nu stiu ce as fi facut. Insa e limpede ca prin tacere, legitimam lucruri grave.

Care crezi ca va fi reactia celor din TVR dupa ce o sa apara acest interviu?

Sefii vor fi furiosi si/sau dezamagiti de mine. Ceilalti probabil imi vor spune "Bravo" sau "nebunule". Sefii cred ca se asteapta si vor fi pregatiti, vor riposta pe masura. Ma vor chema probabil prin toate comisiile lor, la oficiul juridic, etc, vor spune ca nu e adevarat.
Ma vor acuza ca sint manipulat politic sau cine mai stie ce, insa ii asigur ca o fac pentru mine, pentru constiinta mea. Sau vor spune ca sint un marginal. Ii contrazic amintindu-le ca sint unul din reporterii buni din redactie, lucru confirmat si de banii cu care sint platit. Cistig in jur de 20 de milioane. Cam asta e valoarea de acum a unuia ca mine in televiziunile din Romania. Sau se vor apara printr-o tacere adinca si nesimtita ca strutul care baga capul in nisip.

Ti-e frica?

Sincer, da. Mi-e frica. Pierd bani, siguranta, cistig bataie de cap, nervi, cine mai stie cum vor evolua lucrurile, insa cel mai important, imi cistig constiinta. Mi-am dat seama ca s-ar putea ca peste ani sa ma uit in oglinda si sa realizez ca am devenit ce nu doream, ca ma scald in mediocritate si nu mai am cum sa ma salvez sau sa fiu salvat. Depinde ce vrei de la viata. Eu as vrea sa stau cu capul sus.
Oricum cer protectie asociatiilor de jurnalisti, societatii civile, Delegatiei Comisiei Europene, Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti si, nu in ultimul rind, presedintelui Romaniei, ca si garant al libertatilor si drepturilor pe care le avem sau ar trebui sa le avem.
Mi-e teama si de cum va reactiona familia mea. Vor zice "de ce a trebuit sa te bagi tu in chestia asta". Ii reamintesc tatalui meu ca inca de mic mi-a bagat in cap ca minciuna este lucrul pe care il detesta cel mai mult. Asa ca ar trebui sa fie mindru de baiatul lui.