Astfel, UNJR precizeaza, printr-un comunicat, ca legile ar trebui sa fie coerente, astfel incat judecatorii sa nu se mai confrumte cu dificultati in aplicarea lor, iar cele doua puteri, executiva si legislativa, ar trebui sa-si asume public "faptul ca nu vor exercita nici o presiune, de orice natura, prin actiune sau omisiune, asupra puterii judecatoresti”.

Uniunea propune ca puterile legislativa si executiva, impreuna cu cea judecatoreasca, sa formuleze un minim set de principii de intarire si promovare a independentei justitiei.

"Lupta impotriva coruptiei devine o notiune fara fond, cata vreme societatea civila recepteaza doar esecuri ale organelor judiciare, cand, in fapt, de cele mai multe ori aceste esecuri se leaga de incapacitatea constienta a clasei politice de a elimina anumite imunitati ale demnitarilor, in special ale parlamentarilor. Justitia este sigura care se poate pronunta asupra responsabilitatii penale a unui parlamentar, nici o imixtiune, intr-o democratie reala care din pacate nu functioneaza in Romania, nu este permisa”, apreciaza UNJR.

De asemenea, UNJR sustine ca judecatorii trebuie sa-si asume responsabilitatea actelor si faptelor in exercitarea atibutiilor consitutionale.

Pe de alta parte, Uniunea semnaleaza mai multe probleme cu care se confrunta justitia, respectiv necesitatea revizuirii Constitutiei, eficientizarea, responsabilizarea si adaptarea Consiliului Superior al Magistraturii la rolul constitutional pe care il are. UNJR propune ca, prin revizuirea Constitutiei, sa se reduca mandatul membrilor alesi ai CSM si sa prevada in mod expres imposibilitatea unei noi candidaturi, tocmai pentru a elimina sursa de putere excesiva pe care membrii actualului CSM o au.

"Transparenta CSM in luarea hotararilor sale, in motivarea deciziilor si publicarea materialelor si a ordinii de zi lasa in continuare de dorit. Pentru a lua in discutie un simplu exemplu, desi orice hotarare a CSM se publica pe site la ceva timp de la adoptare, la sectiunea ordinea de zi solutionata ce se face publica imediat dupa sedinta apare doar mentiunea ca CSM adopta punctul de vedere al Directiei Legislatie - spre exemplu - fara ca si continutul acelui punct de vedere sa fie facut public”, precizeaza UNJR.

Citeste si:

Uniunea mai critica si modul in care CSM numeste judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in prezent selectia facandu-se de catre Consiliu pe baza unui interviu, complet lipsit de transparenta, fara motivarea alegerilor si in lipsa oricaror criterii obiective si cenzurabile. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii nu si-a indeplinit in mod semnificativ nici rolul ce ii revine in privinta asigurarii eficientei justitiei, precizeaza UNJR.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania sustine si eliminarea birocratizarii excesive a Ministerului Justitiei, semnaland cresterii nejustificate a numarului de salariati ai ministerului, in conditiile in care CSM a preluat mare parte din atributiile acestuia.

O alta schimbare propusa de UNJR se refera la desfiintarea actualei Curtii Constitutionale si integrarea acesteia in puterea judecatoreasca, prin crearea unei sectii specializate la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectie care, in opinia UNJR, trebuie sa fie formata din judecatori de cariera, specializati in acest domeniu, prin eliminarea arbitrariului datorat numirii exclusiv politice a actualilor membri.

Uniunea precizeaza ca ar trebui adoptata o lege care sa confere statutul constitutional al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de interpret oficial al legislatiei si, in special, de factor de unificare a practicii jurisdictionale, Curtea Suprema ajungand in acest moment la o "sufocare excesiva prin solutionarea de cauze pe fondul acestora”.

Potrivit UNJR, Parlamentul trebuie sa adopte cat mai urgent cele patru coduri dezbateri publice adecvate, la care sa participe specialisti in drept - teoreticieni si practicieni.

UNJR mai sustine ca, de-a lungul anului 2008, a punctat aceste probleme la intalnirile avute cu CSM si cu alte autoritati, dar ca "din pacate, agenda publica actuala a clasei politice, in ce priveste justitia, se cantoneaza la simple retorici, in spatele careia se ascund adevarate inertii ce pot fi localizate in anii anteriori evenimentelor din 1989”.