UNJR cere ca politicienii care au votat legi proaste sa raspunda pentru procesele de la CEDO

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania sustine ca, in perioada premergatoare alegerilor parlamentare, va fi imposibila declansarea de dezbateri publice asupra raspunderii materiale a magistratilor si considera ca masura este una electorala.

In schimb, in contextul in care proiectul MJ se refera la raspunderea magistratilor, Uniunea subliniaza ca legislatia privind asigurarile de risc profesional de care ar trebui sa beneficieze magistratii nu este aplicata."UNJR reaminteste Guvernului ca, potrivit articolului 78 alineatul 1 din Legea privind organizarea judiciara, judecatorii si procurorii beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile bugetare ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau, in cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii”. Desi au trecut la mai mult de trei ani de la intrarea in vigoare a respectivului act normativ, nu a fost adoptata inca o hotararea de guvern care sa reglementeze conditiile in care magistratii beneficiaza de asigurare, sustine UNJR.

Judecatorii mai arata ca "in lipsa unei asigurari obligatorii de mal praxis, pentru egalitate de tratament si pentru o corecta pozitionare in raport cu cauzele principale care au facut ca Romania sa piarda majoritatea proceselor intentate de diferite persoane la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (...) ar fi necesar ca executivul, sau chiar legiuitorul, sa prevada un mecanism asemanator pentru atragerea raspunderii senatorilor, deputatilor si membrilor guvernului care au votat legislatia incoerenta si defectuoasa, respectiv au adoptat si semnat acele acte normative sau individuale ce au dus la constatarea, de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a incalcarii drepturilor si libertatilor prevazute de aceeasi Conventie", se mai arata in comunicatul UNJR.

Asfel, judecatorii se considera niste "tapi ispasitori" si cer Guvernului sau Parlamentului "sa prevada un mecanism asemanator pentru atragerea raspunderii parlamentarilor si membrilor executivului care au votat sau semnat acte normative ce au dus la incalcari ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului".

Potrivit UNJR, Ministerul Justitiei a initiat o ordonanta de urgenta prin care cere tragerea la raspundere a magistratilor acuzati de erori judiciare, sustinand ca in acest moment exista pe rolul instantelor judecatoresti "peste 500 de actiuni formulate in temeiul art. 506 din Codul de procedura penala, prin care se solicita statului roman despagubiri pentru erorile judiciare savarsite in cauzele penale, precum si existenta a numeroase cauze aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin care se pretind despagubiri pentru erorile judiciare savarsite de persoanele vinovate, cu rea credinta sau din grava neglijenta, atat in cauze penale cat si in cauze civile".

In cazul proceselor civile, MJ propune ca „dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale se poate exercita numai in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune savarsita in cursul judecarii procesului si daca aceasta infractiune este in raport de cauzalitate cu eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.”

In cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat statul roman sa plateasca despagubiri printr-o hotarare definitiva, iar motivarea hotararii indica o eroare judiciara intr-un proces civil sau penal, hotararea CEDO va fi comunicata Consiliului Superior al Magistraturii in vederea inceperii cercetarii disciplinare. In cadrul cercetarii disciplinare, CSM stabileste daca eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii a fost savarsita cu rea-credinta sau grava neglijenta. Potrivit proiectului de ordonanta, CSM aplica sanctiunea disciplinara si comunica Ministerului Economiei si Finantelor hotararea irevocabila prin care s-a solutionat actiunea disciplinara.

In cazul in care a fost stabilita existenta relei credinte sau a gravei neglijente in cadrul actiunii disciplinare, Ministerul Economiei si Finantelor ar urma, potrivit proiectului, sa sesizeze organul de urmarire penala competent si se constituie parte civila in cauza, cu suma platita pentru repararea prejudiciului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe