Initial, dosarul a fost inregistrat la Sectia a III-a civila, insa judecatorii au sustinut ca nu sunt competenti sa il judece si au decis sa il trimita la Sectia a VIII-a de contencios administrativ. Nici aceasta sectie nu a vrut sa judece dosarul.

In aceste conditii, dosarul a fost trimis, in octombrie, de catre presedintele Curtii de Apel Bucuresti, Nicolae Florescu, inapoi la Sectia a III-a Civila.

Completul de la Sectia a III-a civila, care a fost desemnat sa judece joi procesul, a considerat, insa, ca dosarul trebuie sa se intoarca la completul de la aceeasi sectie de unde a plecat.

Un nou termen de judecata va fi anuntat ulterior.

Mona Musca le-a cerut magistratilor Curtii de Apel, in decembrie 2006, sa desfiinteze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsa in martie 2007, printr-o hotarare definitiva si irevocabila.

Citeste si:

Musca a decis sa conteste acesta decizie a Curtii de Apel printr-o cale extraordinara de atac (n.r. revizuire), care se exercita la aceeasi instanta, numai in anumite conditii prevazute de Codul de Procedura Civila.

In cazul Mona Musca, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, inceperea urmaririi penale pentru fals in declaratii, in legatura cu declaratia pe propria raspundere data de fostul deputat privind colaborarea cu fosta securitate. Astfel, Mona Musca a dat o declaratie pe proprie raspundere, cand a devenit parlamentar, ca nu a colaborat cu fosta securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, ca fostul deputat a facut politie politica.

Scandalul "Mona Musca - turnator la Securitate" a debutat in 8 august 2006, atunci cand Lavinia Sandru a lansat informatia ca dosarul colegei sale de Parlament se afla pe masa de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, in presa scrisa au aparut date despre relatia cu Securitatea a Monei Musca. Potrivit acestora, Musca ar fi dat informari despre studentii straini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", in 1970, pe vremea cand era cadru didactic la Institutul de Lingvistica al Universitatii din Timisoara.

In aceeasi saptamana, Mona Musca a admis, mai intai, ca a furnizat date despre studentii straini, insa nu Securitatii, ci conducerii institutiei la care lucra, dupa care, intr-o conferinta de presa organizata ad-hoc, a facut marturisiri complete despre angajamentul pe care l-a semnat cu politia politica a statului comunist."N-am ezitat sa semnez un angajament cu Securitatea strict pe aceasta problema - siguranta studentilor straini si a statului roman in raport cu ei. Acest lucru mi s-a parut normal fiindca, atunci, orice persoana din Romania era obligata sa dea informatii despre studentii straini. Era o obligatie a tuturor", explica fostul deputat liberal motivele ce au manat-o in relatia cu Securitatea. Mona Musca accentua, in acea conferinta de presa, ideea ca informatiile pe care le furniza securistilor nu constituie politie politica, dupa definitia data de asa-numita Lege "Ticu".