Specialistii IPP au realizat o contabilizare a cheltuielilor efectuate pentru fiecare parlamentar. Concluzia a fost ca parlamentarii nu sunt o povara excesiva asupra finantelor statului in conditiile in care, in alte tari, 7.000 de euro reprezinta doar cuantumul indemnizatiei. Nemultumirile Institului sunt legate de faptul ca nu exista o buna proportionare a sumei in functie de tipurile de cheltuieli si de controlul insuficient de riguros asupra modului in care sunt cheltuiti banii.

In anul 2007, suma medie a cheltuielilor cu un parlamentar a fost de 24.273 de lei in care intra indemnizatia, cazarea in Bucuresti, suma forfetara pentru biroul parlamentar, diurna de deplasare la lucrarile Parlamentului, diurna de deplasare in circumscriptie, cazarea in circumscriptie, deplasarile externe, telefonul mobil platit de Parlament etc.

"Pentru o activitate cu adevarat eficienta a parlamentarului nu se cheltuieste cat ar merita cetatenii. Ineficienta si incapacitatea de a discuta transparent aceste realitati intaresc actuala perceptie cum ca s-ar ascunde anumite cheltuieli in mod intentionat", a declarat Violeta Alexandru, directorul IPP.

Alexandru s-a referit indeosebi la suma forfetara alocata pentru birourile din circumscriptii, suma care se ridica actualmente la nivelul a 2.700 de euro pe luna. "Suma nu este mare daca parlamentarul are de gand sa aiba o activitate sustinuta. Dar gestionarea acestor bani nu este eficienta", sustine directorul IPP.


Violeta Alexandru se refera la faptul ca multi parlamentari nu cheltuiesc toti banii disponibili pentru birourile din circumscriptie fapt care arata ca fie unii recurg si la alte surse de finantare, fie nu au o activitate deosebita in circuscriptie. In primul caz, este discutabil modul in care sunt folosite fonduri private pentru interes public, fapt ce poate lasa loc traficului de influenta, iar in al doilea caz, parlamentarii nu-si fac datoria fata de cetateni. Alexandru a dat exemplul lui Dan Voiculescu ce nu a cheltuit nici un ban pentru biroul parlamentar in cursul lunii noiembrie 2006, pentru ca dispune si de alte resurse. La polul opus, este fostul senator Sorin Oprescu care, in mai 2008, in timpul campaniei electorale de la alegerile locale, a decontat nu mai putin 3.872 de euro.

Citeste si:

"Cheltuielile pentru un birou parlamentar ar trebui suplimentate. Cred ca in zona de relatie cu cetatenii in teritoriu ar trebui sa se concentreze activitatea parlamentara, nu pentru diurna de prezenta la lucrarile Parlamentului, coroborat cu o grija mai mare pentru banii cheltuiti", a conchis Alexandru.

IPP a reclamat faptul ca Parlamentul a furnizat Institutului informatii trunchiate si greu descifrabile, atitudine nejustificata din moment ce este vorba despre bani publici. Din aceste considerente, IPP a trebuit sa sintetizeze o parte din date si sa efectueze o serie de calcule suplimentare. De exemplu, Senatul s-a prevalat de o decizie a Curtii Constitutionale, conform careia salariile din sectorul public nu mai sunt considerate ca informatii de interes public. "Pe baza acestei decizii, ei nici nu mai trebuie sa-si declare indemnizatiile in declaratiile de avere", a apreciat Adrian Moraru, directorul adjunct al IPP. El este preocupat si de faptul ca noua conducere a Curtii de Conturi ar putea sa descurajeze un control mai eficient. "La Curtea de Conturi este un mare 'amic' al transparentei, Nicolae Vacaroiu. Ne-am mira ca lucrurile sa se schimbe pe viitor", a sustinut Moraru.

IPP a solicitat Curtii de Conturi si Agentiei Nationale de Integritate o implicare mai mare in controlul modului de cheltuire a fondurilor de catre parlamentari. "Curtea de Conturi, ANI si alte organisme abilitate ar trebui in mod normal sa verifice oportunitatea si legalitatea cheltuirii banilor publici pentru si de catre parlamentari, analizand, spre exemplu, aspecte cum ar fi: cheltuielile cu cazarea ale celor cu proprietati in Bucuresti, cheltuieli cu birourile parlamentare sau cu diurna si cazarea pe raza circumscriptiilor in care au fost alesi", sustin cei de la IPP. De asemenea, si partidelor li s-a cerut sa promoveze in Parlament oameni cu o deschidere mai mare catre transparenta acestei institutii.

Studiul este disponibil aici.