Pasionatii de literatura politista au la dispozitie o noua biblioteca, site-urile de Internet ale Camerei Deputatilor si Senatului. Pe care figureaza noile declaratii de avere ale parlamentarilor. Cu mai multe rubrici si ceva mai exigente cu memoria celor care trebuie sa le completeze, declaratiile respective emana mister, si nu bogatie opulenta, asa cum ar trebui, in foarte multe cazuri. Acesta a fost primul nostru gind, ieri, cind am trecut in revista averile declarate de catre politicienii alesi in Parlament.

Spre exemplu, toata lumea ar fi vrut sa stie ce tablouri are Adrian Nastase. Din declaratia lui rezulta insa numai ca are, ca sint evaluate la niste sume pe alocuri ridicole, dar pe care nimeni nu le poate contesta pe nevazute. Mai este si foarte importanta informatie ca le-a dobindit intr-un anumit numar de ani. In aceste conditii, se putea la fel de bine sa se ceara declararea culorii ramelor sau a lungimii cuielor de care sint prinse in perete. Relevanta demersului ar fi fost aceeasi. Alt exemplu.

Daca noi am privit bine in declaratia de avere a lui George Copos, acesta nu are nici o masina. Nu ca ar fi vreun adept al mersului cu bicicleta vicepremierul. Atita doar ca masinile sale apartin, probabil, firmelor sale. Ceea ce nu este deloc de blamat, dar este un argument in plus ca si noile formulare pentru declararea averilor sint pline de portite deschise amneziei voite. Si ca totul se rezuma, in cele din urma, la bunul plac al parlamentarului. Acelasi bun plac din care s-au construit cele mai multe averi de politician.