Posibilitatea amanarii aderarii Romaniei si Bulgariei la UE nu impresioneaza autoritatile de la Bucuresti, neexistand nici un calcul privind eventualele costuri implicate de o asemenea decizie a Uniunii Europene. Si asta, in conditiile in care, inca din ziua instalarii, membrii Guvernului Tariceanu se plang de deficitul bugetar impus de FMI care pericliteaza investitiile in infrastructura necesare aderarii la UE.

In timp ce la Sofia, ministrul bulgar pentru Afaceri Europene, Meglena Kuneva, estima ca o eventuala intarziere cu un an a aderarii tarii sale la Uniunea Europeana ar costa Bulgaria circa 800 de milioane de euro, la Bucuresti, omologul sau roman, Ene Dinga, afirma, pentru "Curierul National", ca o asemenea analiza nu exista pentru simplul motiv ca, din punct de vedere politic, Romania nu-si pune inca aceasta problema, concentrandu-se pe indeplinirea angajamentelor asumate fata de forurile comunitare. Totusi, ministrul Integrarii Europene a precizat ca o analiza a costurilor amanarii poate fi facuta, fiind cunoscute fluxurile financiare dinspre UE si platile pe care Romania va fi obligata sa le faca catre organismele europene.

De altfel, ministrul roman al Integrarii pare foarte sigur ca tara noastra va fi membru UE de la 1 ianuarie 2007, el anuntand zilele trecute ca va demisiona in cazul in care la toamna Uniunea Europeana va activa clauza de salvgardare.

"Raportul de monitorizare a Romaniei din toamna este cel mai important test, la care daca nu ne facem temele, vom suporta clauza de salvgardare. Daca se va intampla acest lucru, voi fi primul ministru care va demisiona si isi va asuma raspunderea", a spus Dinga, citat de Rompres.
Oricat de evaziv pare, raspunsul ministrului roman este unul extrem de diplomatic, comparativ cu cel pe care Biroul de Presa al MIE s-a deranjat sa il redacteze: "MIE nu are o estimare in acest sens, estimarile pe fonduri ar trebui facute de MFP, pentru ca ei vor fi autoritatea de management (si sunt si acum pe unele fonduri de preaderare), si pierderile Romaniei in cazul amanarii aderarii sunt mai mari decat o simpla adunare si scadere a fondurilor la/de la bugetul comunitar". Am incheiat citatul.

Avertismentele comisarilor sunt reale

Posibilitatea amanarii cu un an a integrarii europene este una reala, daca luam in calcul avertismentele repetate transmise atat de comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, cat si de comisarul european pentru Concurenta, Neelie Kroes. Saptamana trecuta, acesta a adoptat o pozitie cat se poate de hotarata pe tema aderarii: "Daca as face acest raport astazi, el ar fi unul negativ. Daca nu se fac progrese reale in domeniul Concurentei, exista o posibilitate foarte mare ca aderarea Romaniei sa fie amanata".

Citeste si:

In plus, in iunie, va fi redactat Raportul de tara, ce urmeaza a fi prezentat in Parlamentul European, iar in cazul in care una dintre cele sase clauze de salvgardare va fi activata, in cel mai bun caz, vom putea sa ne consideram europeni, de-abia incepand cu 1 ianuarie 2008. Nici discutiile din forul legislativ european pe tema bugetului Uniunii in perioada 2007-2013 nu ne favorizeaza, pana in prezent nefiind inregistrat intre cele 25 de state membre nici un acord in ceea ce priveste sursa de finantare a aderarii Romaniei si Bulgariei.

De altfel, opozitia si-a manifestat deja ingrijorarea cu privire la evolutiile evenimentelor din ultimele zile. "Suntem foarte preocupati de diferenta de ton si de continut din declaratiile comisarului european pentru Concurenta, facute la Bucuresti si la Sofia. Am observat o duritate deosebita a declaratiilor facute la Bucuresti, in fapt un semnal de avertizare, in timp ce la Sofia declaratiile comisarului european au dat un semnal mult mai linistitor", a declarat ieri, noul lider al PSD, Mircea Geoana.

Probleme cu cheltuirea fondurilor de preaderare

Anul viitor, Parlamentul European a decis ca Romania si Bulgaria sa dispuna, in cazul in care prezinta proiecte viabile, fonduri in valoare de 1,65 miliarde de euro, cu 10 la suta mai mult decat in 2005, insa cu aproximativ 25 la suta mai putin decat limita maxima prevazuta, potrivit cadrului financiar al Uniunii pentru perioada 2000-2006. In cazul amanarii aderarii, este de asteptat ca sumele pentru 2007 sa fie asemanatoare, daca nu mai mici, date fiind presiunile celor sase state net contribuabile pentru o politica de austeritate bugetara la nivel comunitar. In schimb, daca nu vor fi activate clauzele de salvgardare, potrivit Tratatului de aderare numai Romania ar beneficia in 2007 de 1,7 miliarde de euro, reprezentate in principal de fonduri structurale. Si asta fara a lua in calcul subventiile pentru agricultura, care, in Polonia, in primul an dupa aderare, au fost de 1,4 miliarde de euro. In plus, impactul unei eventuale intarzieri a unor reforme economice facute la presiunea comunitatii europene s-ar putea sa ne indeparteze din punct de vedere macro-economic de blocul tarilor vestice.

In prezent, Romania beneficiaza de finantari nerambursabile din partea UE, prin asistenta de preaderare, care include programele PHARE, ISPA si SAPARD. Acesti bani sunt oferiti gratis, cu conditiile prezentarii unui proiect viabil si a unor surse de cofinantare. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, banii vor fi redirectionati catre alte state. Cel mai putin folosit de catre Romania este programul ISPA, iar cel mai bine utilizat, cu o rata de aproximativ 99 la suta, este programul PHARE.
In ceea ce priveste programul SAPARD, esential pentru o integrare mai usoara a Romaniei in UE, pentru ca priveste dezvoltarea infrastructurii rurale, gradul de cheltuire a fondurilor este unul ingrijorator, doar o treime din sumele acordate de Uniunea Europeana fiind accesate.

Potrivit datelor Agentiei SAPARD, din cele peste 860 milioane euro alocate tarii noastre pentru perioada 2000-2003, pana in prezent au fost efectuate plati in valoare de numai 318 milioane euro, gradul de consumare a alocatiilor fiind de 37%.