In materialul de deschidere a paginii principale a site-ului, intitulat "Politica externa a Romaniei in raport cu Rusia - sunt oare posibile schimbari?", site-ul rus de analiza Geopolitica.ru scrie marti ca Europa de Sud-Est si Balcanii sunt regiuni de o importanta vitala pentru Rusia, care pretinde rolul de pol al puterii in spatiul euroasiatic.

Romania este veriga de legatura dintre Rusia si statele ortodoxe din Peninsula Balcanica si din Europa Centrala si de Est. Moldova si Romania, fiind tari majoritar ortodoxe, au rolul de punte intre teritoriile estice si cele sud-slavice ale civilizatiei unitare bizantino-ortodoxe si eurasiatice. Pe de alta parte, moldovenii si romanii, tinand de familia limbilor romanice, sparg masivul unitar slavon in doua parti, rupand Rusia de Balcani.

Balcanii sunt separati de platoul rus de teritoriile Romaniei si Moldovei. De aici vine si rolul geopolitic deosebit al acestei regiuni, care este pentru Rusia in acelasi timp o cheie pentru regiunea Marii Negre si a Balcanilor, dar si un avanpost pentru avansarea spre Eurasia al fortelor euroatlantice.

Romania si Moldova sunt in aceasta situatia verigi de legatura intre Rusia si statele ortodoxe ale Peninsulei Balcanice si ale Europei Centrale si de Est. O particularitate a identitatii romano-moldovene este faptul ca, locuind timp indelungat in vecinatatea popoarelor slave, aceste popoare au fost nevoite sa-si croiasca identitatea in opozitie cu cea slava si aceasta opozitie era cu atat mai pronuntata cu cat in afara de limba si unele traditii nu mai erau prea multe elemente care sa-i diferentieze pe moldoveni si romani de slavi - religia, modul de viata, indeletnicirile moldovenilor si romanilor erau in mare identice cu cele ale ucrainenilor sau bulgarilor.

Aceasta pozitionare, combinata cu antislavonismul caracteristic romanilor, a dus la faptul ca Romania a jucat si joaca, din momentul crearii sale, rolul elementului de baza al unui cordon sanitar construit in jurul Rusiei mai intai de Marea Britanie, iar acum si de SUA.

Portalul rus scrie ca prabusirea regimului lui Ceausescu a fortificat considerabil vectorul atlantic din politica externa a
Romaniei. De fapt, insasi lovitura de stat, numita revolutie, a fost coordonata, dupa cum sustin un sir de experti cu renume, de Occident cu participarea activa a Ungariei si a minoritatii maghiare din Romania si a retelelor protestante, potrivit autorului analizei, Aleksandr Bovdunov.

Totusi, pana la momentul venirii la putere in 2004 a presedintelui Traian Basescu, Romania a incercat sa penduleze intre Vest si Est. Primul acord pe care l-a semnat guvernul Frontului Salvarii Nationale dupa caderea regimului lui Ceausescu a fost cel de prietenie si cooperare cu URSS, reaminteste analistul. Dar destramarea vecinului estic a pus Romania intr-o situatie extrem de dificila. Guvernul lui Ion Iliescu intelegea ca orientarea ferma catre Occident va insemna pentru Romania o totala pierdere a suveranitatii, potrivit analistului. Pe de alta parte, spune el, Occidentul era nemultumit de rezultatele "Revolutiei din 1989". Mentinerea la putere a socialistilor, care incercau sa pastreze elemente ale socialismului in economie si un curs independent in politica externa, nu convenea conducerii majoritatii statelor occidentale si mai ales SUA. Cu sustinerea Departamentului de Stat al SUA, in ianuarie-februarie 1990 in Piata Victoriei din Bucuresti au fost organizate manifestari de masa ale opozitiei.

Principala cerere a protestatarilor, majoritatea intelectuali, studenti si profesori cu viziuni prooccidentale, era liberalizarea si democratizarea sistemelor politic si economic. De fapt, "golaniada", cum au fost mai tarziu supranumite aceste evenimente, a devenit un model pentru "revolutia portocalie" din Ucraina.

Citeste si:

"Revolutionarii" si-au compus pana si un imn: "Mai bine golan decat tradator, / Mai bine haimana decat dictator, / Mai bine huligan decat activist, / Mai bine mort decat comunist". Iar principalele lozinci erau "Cine-a stat cinci ani la rusi nu poate gandi ca Bush!", "Nu vrem neocomunism!", "Ieri Ceausescu, azi Iliescu!".
Dar, continua portalul rus, spre deosebire de conducerea Ucrainei, presedintele Iliescu, cu sustinerea Securitatii si a clasei muncitoare, a reusit sa depaseasca "problema portocalie". Au fost organizate manifestatii ale muncitorilor de la uzinele din Bucuresti, care au venit inarmati cu rangi si bate.

Presedintele a chemat populatia sa apere democratia de tradatorii Patriei. In consecinta, Bucurestiul a devenit de trei ori martor al masacrarii demonstrantilor prooccidentali. De trei ori mii de mineri au acaparat trenuri si au venit in capitala ca sa-i bata pe liberali. Iar lozinca miscari minerilor era "Moarte intelectualilor!".

Majoritatea covarsitoare a populatiei sustinea directia lui Ion Iliescu spre o politica externa independenta. Dar, in conditiile in care Rusia nu reprezenta o forta reala, Romania a fost atrasa vrand-nevrand in procesele integrarii euroatlantice, explica portalul analitic Geopolitica.ru.

Victoria in 2004 la alegerile prezidentiale a proatlantistului Basescu a marcat momentul decisiv al retragerii Rusiei din Balcani. Romania se declara un avanpost al atlantismului in regiunea Marii Negre si prim-bastion al Europei in Est, iar cooperarea cu regimurile lui Iuscenko si Saakasvili, la fel ca si prietenia cu SUA au devenit prioritati ale presedintelui.

Victoria Rusiei asupra Georgiei a pus regimul lui Basescu intr-o situatie extrem de dificila, scrie portalul rus. S-a inviorat opozitia, care a vazut in evenimentele din Georgia si in fortificarea Rusiei o sansa pentru o schimbare interna in tara. Actiunile Rusiei au fost sustinute cu entusiasm de vicepreseditele Senatului, Corneliu Vadim-Tudor. Publicatia oficiala a partidului ultranationalist Romania Mare a scris ca actiunile Rusiei ortodoxe aduc Romaniei speranta ca dupa Saakasvili vor fi debarcati si toti ceilalti presedinti "portocalii", inclusiv Iuscenko si Basescu.

Nu atat de categoric a fost Mircea Geoana, liderul Partidului Social-Democrat, majoritar in Parlament, fost ambasador la Washington si ministru de externe pe vremurile presedintelui Iliescu, care, in calitatea sa de presedinte al Comisiei parlamentare pentru politica externa, a efectuat o vizita oficiala in Rusia la 10 septembrie, mentionand "necesitatea unei noi politici fata de Rusia" si criticand politica, in viziunea lui antirusa, a presedintelui Basescu (n.r. - vizita nu a mai avut loc, urmand a fi reprogramata). O metamorfoza uimitoare a fostului politician proamerican, apreciaza portalul analitic rus. De altfel, ca toti social-democratii, el gandeste destul de pragmatic si intelege ca in situatia internationala schimbata Rusia nu poate fi ocolita. In plus, inca de pe vremea lui Iliescu, partidul, mai mult decat altele, este dispus sa fortifice cooperarea cu Rusia, desi nu in defavoarea cooperarii euroatlantice.

Fortificarea pozitiei Rusiei in lume a marit interesul fata de aceasta in Romania. Starile de spirit antirusesti sunt caracteristice in prezent doar unei parti neinsemnate a intelectualitatii, in timp ce poporul simplu fie este indiferent, fie simpatizeaza Rusia. Sentimentul este insotit de nostalgiile crescande dupa socialism si dupa vremurile lui Ceausescu, cand Romania avea un loc aparte in lagarul socialist. In plus, aceasta tendinta se explica si prin trezirea societatii, cand, dupa aderarea la UE, s-a constatat ca aceasta nu este o solutie pentru toate problemele, cum se credea la inceput. Si nu e de mirare ca romanii au inceput sa traga cu ochiul spre Rasarit, conchide Geopolitica.ru.

Portalul mai afirma ca in prezent majoritatea fortelor politice din Romania, cu exceptia lui Basescu si a Partidului Democrat Liberal, opteaza pentru schimbarea relatiilor cu Rusia, in sensul unei mai mari apropieri. Pentru Romania, aceasta este o sansa reala de marire a gradului de suveranitate in raport cu NATO si UE, dar si o posibilitate de a-si creste influenta in UE din contul unei relatii privilegiate cu o supraputere energetica cum este Rusia. Romania se pare ca vrea sa revina la tactica sa preferata de joc la doua mese si de negociere a unor privilegii din ambele parti. Este lucrul pe care Romania mereu a stiut sa-i faca foarte bine, conchide portalul analitic Geopolitica.ru.