Stabii de la Interne se aprovizioneaza nonsalant cu tequilla, tigari, branza cu mucegai, coniac si digestive. Prinsi cu mata-n sac la dezvaluirea dezmatului gastronomic la care se dedau, mai-marii ministerului gasesc refugiu intr-un asa-numit "fond de rulment", unde politistii si jandarmii s-ar inghesui sa cotizeze. Explicatia oficiala le-a pus sefilor in cap multimea de angajati ai ministerului, care habar n-au ca li se opresc bani ca sa se ghiftuiasca altii in numele lor.

Insolenta si sfidare. Asa poate fi caracterizata atitudinea Ministerului Administratiei si Internelor (MAI). Incercand sa convinga opinia publica de justetea unor achizitii imorale de alcooluri fine si delicatese, MAI se afunda in ridicol.

Intr-un drept la replica semianonim al MAI, semnat indescifrabil, referitor la articolul "Delicatese pentru stabi", aparut in ziarul nostru de ieri, se arata, intre altele:

ONESTITATE

"Produsele la care se face referire si care urmeaza sa fie achizitionate in urma unei licitatii deschise organizata de MAI sunt destinate complexelor si bazelor de agrement, caselor de odihna si de oaspeti ale institutiei noastre, inclusiv activitatii de alimentatie publica desfasurate in cadrul acestora (...) Finantarea acestora se realizeaza integral din venituri proprii (sumele incasate de la angajatii MAI ca fond de rulment), si nu din bani publici. De asemenea, precizam faptul ca produsele respective nu sunt destinate unei anumite categorii de angajati ai ministerului, ci ele se vor regasi in aprovizionarea complexelor de agrement din administrare, unde isi vor petrece concediul de odihna peste 20.000 de cadre din toate categoriile si structurile MAI (...) MAI este format, in majoritate covarsitoare, dintr-un corp de profesionisti veritabili, care isi fac onest datoria, in serviciul comunitatii (...)"

BENEVOL

Incercand sa aprofundam spinoasa problematica a faimosului fond de rulment din care se finanteaza activitatile recreative ale cadrelor MAI, am revenit cu o noua solicitare oficiala catre Directia de Informare si Relatii Publice a institutiei. Din raspunsul primit ("ultimul pe tema abordata de dum- neavoastra", dupa cum suntem ritos informati), al carui semnatar este organul colectiv numit "Serviciul Comunicare Publica", am aflat ca "banii pentru fondul de rulment se depun benevol de catre personalul care doreste", iar lucratorii MAI stiu la ce se folosesc sumele oprite.

Acestia si-ar fi dat chiar acordul scris pentru folosirea acestui fond (cont deschis la Trezoreria Statului) in vederea finantarii activitatilor din complexurile si bazele de agrement, "pentru ca solicita aceste servicii". Interesant este insa ca - intr-un reportaj al Antenei 1 - trei cadre ale Politiei romane (deci angajati ai MAI), de a caror onestitate a serviciului in slujba comunitatii nu ne indoim nici o clipa, au negat categoric ca li s-ar opri bani in acest scop, declarand totodata ca nu au auzit despre existenta fondului de rulment.

BANI "PRIVATI"

La solicitarea de estimare a valorii fondului intre 2000 si 2004, lucratorii de la "Comunicare Publica" ne-au informat savant ca aceasta este "corespunzatoare contributiei fiecarui cotizant, circa doua miliarde lei". Pe an, pe intreaga perioada? Asta doar Dumnezeu, Curtea de Conturi si Directia Audit Intern a MAI (ultimele doua efectuand anual "controlul intregii activitati desfasurate de Directia Economico-Administrativa") stiu. Noi continuam sa nu intelegem de ce trebuie sa gestioneze MAI un fond alcatuit exclusiv din bani privati, donati benevol.

Explicatia conform careia locatiile de agrement sunt gestionate de Directia Economico-Administrativa, care organizeaza licitatii pe banii din fondul de rulment "pentru legalitate si transparenta", nu sta in picioare. Asta inseamna, pe de o parte, ca privatii finanteaza spatiile de recreere ale statului, ceea ce bate deja in filantropie din partea acestora, respectiv, pe de alta parte, ca regulile privind transparenta se impun cu forta si in cazul fondurilor banesti care nu au nici o legatura cu banul public, ceea ce constituie un abuz. Iar criteriile pe baza carora sunt alesi cei 20.000 de consumatori (din totalul de peste 100.000 ai MAI) ai produselor achizitionate din fondul de rulment sunt, conform raspunsului sec primit la redactie, "obiective" si atat.

ENERGIZARE

Dat fiind ca valoarea estimata a produselor ce urmeaza a fi achizitionate de MAI se ridica, estimativ, la aproximativ 5 miliarde de lei, iar fondul de rulment contine aproximativ 2 miliarde de lei, rezulta o diferenta de aproximativ 3 miliarde de lei? Finantata de unde? Conform actelor normative ce reglementeaza activitatile enumerate mai sus (OG 26/1994, HG 787/2004), se pot folosi - pentru asigurarea necesarului de energizare a personalului - credite bugetare. Cum n-am auzit de vreun credit privat pentru completare, tot la banii publici se pare ca ajungem...

Meniu de energizare pentru concediile fierbinti
carne si maruntaie de pasare congelate (curcan) - 135 kg
preparate si conserve pe baza de carne - 660 kg
apa minerala - 76.500 sticle
apa plata - 18.500 sticle
apa masa - 200 litri
cascaval - 4.600 kg
branza cu mucegai - 60 kg
branza topita - 6.700 cutii
tigari - 40.650 pachete
coniac - 340 sticle
crema whisky - 50 sticle
votca - 660 sticle
whisky - 516 sticle
palinca - 20 sticle
tequila - 10 sticle
gin - 375 sticle
lichior digestiv - 40 sticle
bere fara alcool - 1.530 cutii
bere blonda - 4.340 cutii/100 sticle
bauturi racoritoare 0,5 litri - 43.410 sticle
bauturi racoritoare 2 litri - 21.050 sticle
bauturi energizante - 890 cutii
vin vrac - 9.300 litri
vin imbuteliat - 3.440 sticle

NORMA DE HRANA

Conform OG nr. 26/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 143/1994, personalul care isi desfasoara activitatea in institutiile publice ale sectorului de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala are dreptul, in timp de pace, la hrana gratuita, hranirea efectuandu-se, de regula, in natura. Prin exceptie, atunci cand personalul nu primeste alimente, in locul acestora beneficiaza de valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana. Din dispozitiile legale mentionate rezulta evident ca plata valorii financiare a normei de hrana reprezinta o exceptie, care poate fi anulata oricand, atunci cand se asigura hranirea in natura.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.