Curtea de Conturi isi poate organiza activitatea prin Regulament propriu

Comisia de Buget a Camerei Deputatilor reexaminase pe 28 iulie Legea Curtii de Conturi, insa nu a acceptat principala recomandare a presedintelui Basescu prin care organizarea activitatilor Curtii sa se faca exclusiv prin lege, si nu prin regulamentul intern al institutiei.

Astfel, deputatii din comisia de Buget au mentinut textul initial din lege potrivit caruia organizarea si desfasurarea activitatii specifice Curtii de Conturi precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati se efectueaza potrivit Regulamentului aprobat de plenul Curti, dar in conformitate cu legea. Basescu ceruse ca organizarea activitatii sa se faca potrivit Legii Curtii. In plus, la acest articol 12, deputatii au introdus un amendament prin care "coordonarea activitatii in cadrul departamentelor Curtii de Conturi si camerelor de conturi judetene se realizeaza de catre consilierii de conturi si de directori in cadrul normelor si procedurilor stabilite de plenul Curtii de Conturi".

Presedintele nu a obtinut castig de cauza nici la solicitarea prin care atributiile presedintelui si vicepresedintelui Autoritatii de Audit sa fie stabilite de Legea Curtii, si nu prin acelasi regulament intern. Deputatii au stabilit ca aceste atributii se stabilesc prin regulamentul Autoritatii de Audit, dar au introdus amendamentul prin care acest document sa fie aprobat prin lege, ajungandu-se astfel la un compromis intre varianta Parlamentului si cea propusa de Presedintie.

Nici articolul din lege referitor la solutionarea contestatiilor nu a fost modificat asa cum propusese seful statului, in comisie pastrandu-se textul initial, cel trimis spre promulgare. Astfel, potrivit textului convenit in comisie, entitatea verificata poate face obiectii scrise la constatarile si rapoartele de audit in termenul si conditiile stabilite prin regulamentul aprobat de plenul Curtii de Conturi. Anterior, in cererea de reexaminare, Basescu argumentase ca nu este corect ca termenii si conditiile procedurale pentru formularea obiectiunilor sa fie stabilite prin regulament si sugera ca acest lucru ar incalca dreptul la aparare. "Apreciem ca se impune stabilirea prin lege a conditiilor in care se pot formula obiectiunile deoarece acest aspect nu poate fi lasat la aprecierea subiectiva a plenului Curtii de Conturi", argumenta atunci presedintele.

Deputatii au acceptat insa o obiectie a lui Traian Basescu si au eliminat prevederea prin care functiile de presedinte, vicepresedinte ai Curtii de Conturi si consilieri de conturi sa fie asimilati celor de presedinte, vicepresedinte si judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea, in comisie s-a eliminat, tot la recomandarea sefului statului, si prevederea ca functia de presedinte al Autoritatii de Audit se asimileaza cu functia de vicepresedinte al ICCJ, iar functia de vicepresedinte al Autoritatii de Audit cu functia de presedinte ICCJ. Deputatii au pastrat insa reglementarile prin care consilierii de conturi pe durata unui mandat complet pot primi pensie de serviciu in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati. Basescu ceruse insa ca salarizarea si alte drepturi asimilate cuvenite personalului Curtii de Conturi sa fie stabilite prin lege speciala.

Deputatii i-au mai dat in schimb lui Basescu dreptate intr-o alta chestiune legata de procedura de urmat in cazul unor eventuale procese in care sunt implicati consilierii de conturi. Astfel, potrivit variantei acceptate de comisie "la data trimiterii in judecata penala, membrii Curtii de Conturi si auditorii publici externi sunt suspendati de drept din functiile lor, iar in caz de condamnare definitiva sunt demisi de drept". Basescu ceruse eliminarea sintagmei condamnare "irevocabila", aratand ca numai hotararile judecatoresti date in materie civila au caracter „irevocabil”.