"Hotararile Curtii Constitutionale in probleme importante de interpretare a legii fundamentale au constituit o pendulare in functie de implicatia politica a problemei de solutionat, iar nu o solutie juridica exprimand o intepretare constanta a literei si spiritului legii constitutionale. Aceasta situatie consideram ca este generata de prezenta in cadrul sau a membrilor ce nu exercita sau nu au exercitat profesia de judecator", explica Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania intr-un comunicat de presa remis, miercuri, motivele pentru care considera necesar schimbarea modului in care sunt numiti judecatorii la CCR.

Astfel, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania considera necesar a se impune vechimea in functia de judecator ca o conditie imperativa pe langa celelalte conditii, ca pregatirea juridica superioara si inalta competenta profesionala.

"Exercitarea atributiei de interpretare a Constitutiei este realizata de persoane ale caror procedura si conditii de numire nu asigura independenta efectiva a deciziilor, fie si numai in aparenta. Influenta deciziilor Curtii Constitutionale asupra procedurilor judiciare civile sau penale in curs de defasurare (decizii care sunt obligatorii pentru instante) determina ca in mod imperativ membrii acesteia sa interpreteze Constitutia prin nealterarea parcursului legal si conventional (potrivit Conventiei europene a drepturilor omului) al procedurilor judiciare. Emitentul deciziilor trebuie asadar si din acest punct de vedere sa fie constituit din judecatori, eliminandu-se selectia membrilor din categoria prea vasta a persoanelor cu vechime in activitatea juridica si care au avut mai degraba ca experienta activitatea politica decat una specific juridica", se mai arata in comunicatul de presa remis miercuri de UNJR.

Citeste si:

In al doilea rand, votul exprimat atat de Senat, cat si de Camera Deputatilor, in cazul ministrilor si fostilor ministri anchetati de DNA, repune in discutie, potrivit UNJR, independenta procurorilor din structurile parchetelor, DIICOT sau DNA din perspectiva statutului de magistrat prezervat de lege. "In acelasi timp, printr-o viitoare posibila revizuire constitutionala, ar fi necesar de a prevedea independenta Ministerului Public si a procurorilor in sensul eliminarii sintagmei ca acestia se afla “sub autoritatea ministrului justitiei” (acesta din urma reprezentant al executivului) tocmai pentru a evita orice confuzii intre autoritatea executiva si autoritatea publica constitutionala reprezentata de Ministerul Public si structurile acestuia", se mai arata in comunicatul UNJR.

Potrivit aceleiasi surse, ar fi necesara crearea unui Consiliu alcatuit din judecatori si, separat, un Consiliu Superior al Ministerului Public, acesta din urma menit a asigura independenta si protectia procurorilor. "Necesitatea acestor schimbari s-a conturat in ultimii ani prin condamnarile primite de Romania, prin recomandarile Comisiei Europene din perioada 2006-2008, aparitia problemelor interpretative ale legii fundamentale rezolvate sub auspicii politice si a conflictelor dintre autoritati subliniind si mai mult imperativul asigurarii independentei justitiei, privita atat ca autoritate, cat si organism eficient de aplicare si interpretare a legii, in mod independent si impartial", se mai arata in comunicatul UNJR.

UNJR pledeaza, in acelasi comunicat, pentru schimbarea Constitutiei, invocand evenimentele din ultimii ani cu efecte asupra puterii judecatoresti. Potrivit UNJR, ar fi necesara demararea unui proiect amplu privind o noua Constitutie, proiect la care sa participe, potrivit Uniunii, nu doar specialisti in drept constitutional, ci toate elementele active ale societatii romanesti.