Initiativa de a infiinta un post de inalt reprezant al Ministerului Justitiei pentru relatia cu Comisia Europeana "nu raspunde vreunei cereri specifice" formulate de Comisia Europeana, au declarat pentru NewsIn mai multe surse europene familiarizate cu aceasta problema.

Bulgaria, aflata de asemenea sub mecanismul de cooperare si verificare al CE in domeniul justitiei, nu are intentia de a crea un astfel de post, ceea ce indica faptul ca aceasta este o initiativa "pur romaneasca", a spus una dintre surse.

O alta sursa europeana a confirmat faptul ca nu au existat consultari intre Comisia Europeana si Guvernul de la Bucuresti pentru infiintarea acestui post.

"Se poate pune intrebarea ce ar fi urmat sa faca Morar la Bruxelles? Nu vorbeste franceza si abia intelege engleza. Nu a lucrat niciodata in mod direct cu institutiile UE. Cat de insultator trebuie sa fi fost pentru el sa primeasca aceasta oferta de a face doar relatii publice, cand ceea ce era el obisnuit sa faca era sa produca rezultate convingatoare? Acest lucru intareste senzatia ca e o initiativa pur romanesca menita sa-l 'neutralizeze' pe Daniel Morar", remarca prima sursa citata.

"Este surprinzator ca, dupa toti acesti ani indelungati de negocieri de aderare si acum de stat membru, Bucurestiul tot nu intelege ca nu de relatii publice are nevoie Comisia Europeana, ci de rezultate, iar asta mai mult ca oricand!", a mai spus, pe un ton revoltat, sursa citata.


"E un fel de deja-vu. Intreaga idee seamana foarte mult cu ultimele luni ale guvernului Nastase, cand Nastase, Geoana, Diaconescu si Puscas aproape ca se stabilisera in fata institutiilor europene, venind cel putin de trei ori pe luna la Bruxelles pentru a face lobby, astfel incat UE sa inchida capitolul 24 (Justitie si Afaceri Interne - n.r.), acordand prioritate, asa cum au facut-o dintotdeauna, relatiilor publice, nu rezultatelor", a relatat sursa europeana.

Citeste si:

Referindu-se la votul din Camera Deputatilor privind neinceperea urmaririi penale in cazurile lui Miron Mitrea si Adrian Nastase, purtatorul de cuvant al CE, Martin Selmayr, spunea miercurea trecuta ca, desi executivul european nu poate comenta cazuri individuale, "pozitia generala a Comisiei a fost exprimata foarte clar in raportul din 23 iulie: realizarea de progrese substantiale in lupta impotriva coruptiei - inclusiv in cazuri ce implica parlamentari si fosti si actuali membri ai guvernului - ramane provocarea principala a Romaniei in indeplinirea obligatiilor sale asumate fata de UE in momentul aderarii".

Raportul pe justitie adoptat la 23 iulie de Comisia Europeana critica politizarea de catre Parlament a cazurilor de coruptie la nivel inalt si cerea acestuia un "consens fara echivoc" in sustinerea luptei anticoruptie. Era in schimb apreciat "parcursul pozitiv" al DNA in investigarea cazurilor de coruptie la nivel inalt.

Inlocuirea lui Daniel Morar din functia de procuror-sef al DNA este "dezamagitoare" si "foarte stranie", de vreme ce activitatea sa a fost constant evaluata pozitiv de catre Comisia Europeana, considera si Drago Kos, presedintele Grupului de State Impotriva Coruptiei.

In ceea ce priveste postul de inalt reprezentant la Bruxelles al Ministerului Jusitiei oferit lui Morar, Kos observa ca acest post "nu este in domeniul combaterii coruptiei la nivel inalt". "Iar din cate il cunosc pe domnul Morar, va considera ca motivul deciziei este de a-l trage pe linie moarta in lupta impotriva coruptiei. Nu ma mira faptul ca a refuzat. El este un procuror determinat sa combata coruptia la radacina, nu sa joace un rol de reprezentant al guvernului", a declarat Kos.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a motivat decizia de a infiinta acest post din nevoia de a asigura un "dialog cu CE pentru ca reforma sistemului judiciar, ca si lupta impotriva coruptiei, sa-si poata atinge obiectivele. Premierul s-a aratat surprins ca Daniel Morar a refuzat aceasta functie. "Domnul Morar, in opinia mea, in mod surprinzator, a dat un raspuns in doua ore, ceea ce mi se pare nefiresc, dar este problema dansului", a spus Tariceanu.