Activitatea DNA si a lui Daniel Morar, sub presiunea atacurilor politice in ultimii trei ani

La instalarea in functie a lui Daniel Morar, in august 2005, presedintele Traian Basescu spunea despre fostul procuror clujean sustinut de fostul ministru al justitiei, Monica Macovei, ca va "dinamiza activitatea PNA".

Numirea lui Morar a fost facuta in contextual in care, in mandatul predecesorului sau, Ioan Amarie, numit in timpul guvernarii PSD, Comisia Europeana reprosase constant Romaniei esecul in combaterea coruptiei la nivel inalt inregistrat de fostul PNA, fapt ce cantarea mult in decizia privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Astfel, negocierile de aderare se incheiasera la sfarsitul anului 2004 cu o clauza de salvgardare pe Justitie si Afaceri interne.

Insa numirea lui Daniel Morar la sefia DNA a atras aprecierea Comisiei Europene in domeniul justitiei, pentru ca este momentul declansarii primelor anchete in cazuri de mare coruptie.

Anchetele au dus si la atacuri politice impotriva procurorului, atacuri ce au vizat inlaturarea sa, precum si desfiintarea DNA, si care s-au inmultit dupa debarcarea democratilor de la guvernare, odata cu venirea liberalului Tudor Chiuariu la Justitie, in aprilie 2007.

O prima piedica din partea clasei politice a venit dupa Raportul Comisiei Europene din octombrie 2005, cand PSD a incercat introducerea unui amendament la Legea privind statutul magistratilor, prin care sa se modifice modalitatea de numire si revocare a procurorului-sef al DNA (legea 303/2004) de catre ministrul Justitiei. In urma schimbarii promovate de fostul ministru Macovei, posturile de conducere de la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, DNA si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se numesc la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM, prin decret prezidential. Modificarea promovata de Macovei legata de posibilitatea anchetarii parlamentarilor fusese apreciata pozitiv in raportul de monitorizare din octombrie 2005.

Parlamentarii au incercat sa influenteze activitatea DNA si prin schimbarea statutului magistratilor, la inceputul lunii septembrie 2006, cand Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a votat pentru proiectul initiat de conservatori, astfel ca dreptul de propunere si revocare a procurorului general, a adjunctilor acestuia, a procurorului DNA, a sefului DIICOT si a tuturor sefilor de parchete era transferat de la ministrul Justitiei la CSM. Documentul era initiat de Dan Voiculescu si de Gavrila Vasilescu, fiind votat de PC, UDMR, PSD si PRM si respins, in numar insuficient insa, de cei ai PNL si PD. Propunerea a fost respinsa ulterior de Camera Deputatilor .

Incercarile de a schimba conducerea DNA si modalitatea de numire a sefului institutiei au fost criticate de Comisia Europeana, care, in raportul din septembrie 2006, preciza ca actiunilea DNA au nevoie de sprijin politic.

Ministrul Chiuariu, cel mai vehement oponent al DNA

Dupa schimbarea ministrului Justitiei, Monica Macovei, in aprilie 2007, atacul politic asupra DNA s-a intensificat.

La o luna de la venirea sa la Justitie, Tudor Chiuariu lansa primul atac direct impotriva DNA: cerea CSM inlocuirea procurorului-sef Doru Tulus, al Sectiei a II-a a DNA, care ancheteaza parlamentari si magistrati. Chiuariu il acuza de ineficienta si de management defectuos, intrucat sectia ar fi solutionat doar 99 de dosare din peste 400 aflate in lucru.

In acelasi context, pe 8 mai 2007, Morar l-a acuzat pe ministru de imixtiune politica in activitatea DNA, aratand ca acesta l-a sunat pentru a-i cere sa nu finalizeze "dosare delicate" si sa nu iasa cu ele in presa in perioada campaniei electorale, dinaintea alegerilor locale. Chiuariu i-ar mai fi cerut ca, in cazul in care astfel de dosare ar fi totusi solutionate, sa-l anunte pe el inaintea presei.

Dosare importante de coruptie, blocate in instante sau de parlamentari

Citeste si:

La finalul lui 2007, mari dosare de coruptie sau economice nu se mai aflau pe rolul instantelor de judecata, in urma deciziilor repetate de restituire catre procurori, pentru refacerea anchetelor. Politicieni si importanti oameni de afaceri urmau sa fie judecati in 2007, insa dosarele lor au fost blocate, mai intai prin suspendarea judecarii lor pe exceptii catre Curtea Constitutionala, apoi prin schimbarea Comisiei de la Cotroceni si, mai tarziu, prin restituiri.

Prin Decizia Curtii privind legea raspunderii ministeriale, din 5 iulie 2007, toate dosarele penale deschise de catre DNA in urma cu doi ani impotriva unor importanti politicieni au fost blocate. Astfel, in ceea ce priveste modificarea adusa de CCR cu privire la Comisia de la Cotroceni, procedura de solicitare a urmaririi penale a fost blocata timp de cinci luni.

In acelasi timp, in octombrie 2007, presa a relatat despre posibilitatea existentei unei ordonante de urgenta care ar fi prevazut comasarea DNA cu DIICOT, ceea ce ar fi insemnat, practic, dezmembrarea DNA si inlocuirea procurorilor-sefi ai sai.

In prezent, dosarele care ii vizeaza pe ministrii-parlamentari sunt pe masa senatorilor si deputatilor. Astfel, dupa numeroase tergiversari, Camera Deputatilor se va reuni in sesiune extraordinara pe 13 august pentru a discuta dosarele Mitrea si Nastase. Conducerea Camerei a dat astfel castig de cauza solicitarii presedintelui Traian Basescu.

Opozitia ameninta cu motiunea, oficialii europeni cer continuitate la DNA

Inca de luna trecuta, au aparut presiuni politice privind mandatul lui Daniel Morar, care expira pe 12 august. Astfel, unii liberali i-au cerut premierului Tariceanu sa nu-i prelungeasca mandatul actualului sef al DNA, iar PSD ameninta cu motiunea, in cazul ramanerii acestuia in functie.

In 24 iulie 2008, liberalul Crin Antonescu sustinea ca prelungirea mandatului lui Daniel Morar in fruntea DNA ar fi o lovitura de imagine data siesi de guvernul Tariceanu, invocand rezultate slabe ale DNA precum si instrumentrea unor dosare politice, iar deputatul PSD Victor Ponta il acuza de "persecutie politica" pe seful DNA, amenintand cu depunerea unei motiuni simple sau de cenzura.

"In conditiile in care Morar a instrumentat dosare politice, inclusiv pentru ministri liberali ai acestui cabinet, atata timp cat premierul a sustinut prezumtia de nevinovatie a colegilor sai de cabinet, atata timp cat si premierul Tariceanu a vorbit despre DNA in aceeasi termeni ca mine, o reinvestire a lui Daniel Morar l-ar pune pe premier si tot guvernul intr-o lumina proasta", a mai declarat vicepresedintele PNL Antonescu.

La randul sau, Victor Ponta, vicepresedinte PSD, spunea ca PSD se opune reinnoirii mandatului lui Morar, in caz contrar social-democratii ar putea depune fie o motiune simpla, fie una de cenzura, pledand pentru numirea unui procuror independent la DNA, nu unul politic. "Domnul Morar e o persoana care nu a facut decat persecutie politica, justitie politica impotriva tuturor alesilor locali ai PSD, parlamentarilor si fostilor ministri PSD. In masura in care ministrul liberal al justitiei il va mentine pe Morar in functie, grupurile parlamentare ale PSD vor reactiona in consecinta, adica vom depune o motiune simpla impotriva lui Predoiu, sau de cenzura, nu stiu, nu e de competenta mea sa decid", a precizat el.

Pe de alta parte, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a subliniat ca exista riscuri, oricare ar fi decizia luata in privinta mandatului lui Morar. "Sunt foarte multe riscuri, exista si riscul sa iei decizia sa ramana Daniel Morar si sa te trezesti in Parlament cu o lege de desfiiintare a DNA-lui si atunci calci pe raport, care spune pastrati DNA-ul. Exista tot felul de riscuri, datoria mea este sa le evaluez si datoria mea este sa decid. Legea ma obliga sa decid. Decizia ministrului justitiei, oricare ar fi ea, implica riscuri si trebuie sa ni le asumam si trebuie sa le gestionam dupa aceea", a declarat Predoiu, la realitatea Tv, la finalul lunii iulie.

In sprijinul lui Morar s-au declarat, pana acum, o serie de organizatii non-guvernamentale afiliate Initiativei pentru o Justitie Curata, printr-un raport de avertizare trimis ministrului justitiei in care ii cer sa reziste presiunilor politice venite din partea PSD si PNL si sa-l nominalizeze pe Daniel Morar pentru un nou mandat. Consecintele unui refuz de reinvestire a lui Morar ar fi, potrivit raportului IJC, taierea fondurilor europene sau activarea clauzei de salvgardare pe justitie, sanctiuni pe care "Romania nu isi permite sa le primeasca".

Pe de alta parte, mai multe organizatii neguvernamentale, mai putin cunoscute, printre care Grupul de Investigatii Politice condus de Mugur Ciuvica, solicita ca mandatul lui Daniel Morar la sefia DNA sa nu fie reinnoit.

O sustinere clara pentru Morar vine si din partea unor oficiali europeni. Comisia Europeana a subliniat constant rezultatele bune ale Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), iar reconfirmarea in functie a procurorului-sef va fi un "caz-test pentru angajamentul reinnoit al autoritatilor romane", a declarat, pe 30 iunie, pentru NewsIn Mark Gray, purtator de cuvant al Comisiei Europene.