"Coruptia din Romania este o tema fierbinte acum ca guvernul decide daca sa reinnoiasca sau nu mandatul procurorului-sef Daniel Morar. Sustinatorii sai il vad ca luptator curajos impotriva coruptiei la nivel inalt; opozantii sai cred ca este o marioneta incompetenta care urmareste vendete politice", arata The Economist intr-un articol intitulat "Coruptie - pro si contra".

Revista britanica demonteaza cinci argumente false utilizate foarte des impotriva lui Morar.

1. "Occidentul nu e cu mult mai bun, iar criticile sale sunt ipocrite".

"Desigur ca de la caderea comunismului incoace, fundatia morala a sistemului occidental s-a erodat constant. Europa lui Gerhard Schröder si Silvio Berlusconi nu prea are autoritatea de a condamna pe cineva. Dar cele mai rele trasaturi ale vechii Europe nu trebuie sa fie un model pentru nimeni. Economia Italiei este intr-o situatie dezastruoasa, Germania a fost cucerita de Rusia", argumenteaza revista britanica.

"Iar Romania, o tara mult mai saraca, nu-si poate permite o proasta guvernare. Are sansa unica in viata de a recupera deceniile pierdute din timpul regimului comunist, sansa ce depinde de miliardele de euro care vin de la contribuabilii din partile mai bogate ale continentului. Coruptia ar pune in pericol acest lucru", avertizeaza The Economist.

2. Procurorul-sef "nu a schimbat nimic", iar coruptia ar fi la fel de raspandita ca in trecut.

"Din nou, exista un sambure de adevar. Mita din scoli sau spitale este endemica. Dar ca sa fim corecti, combaterea ei nu este sarcina dl. Morar: procurorii sai trebuie sa combata coruptia la nivel inalt, nu spaga de zi cu zi. Lipsa de rezultate e notabila, dar nu din vina lui: tribunalele dau sentinte ridicol de blande, iar Parlamentul mentine imunitatea celor mai importanti suspecti ai sai. Chiar daca dl. Morar atinge doar suprafata problemei si unii sau chiar multi dintre procurorii sai sunt incompetenti, este greu de argumentat ca lucrurile ar sta mai bine daca nu s-ar intampla nimic", remarca The Economist.

3. Totul este o batalie intre clanuri politice, in care unul dintre ele foloseste "problema anticoruptiei" pentru a-l ataca pe celalalt.

Citeste si:

"Si acest argument are un element considerabil de adevar, anume ca gruparea politica din jurul presedintelui Traian Basescu a folosit intr-adevar problema coruptiei pentru a-si critica dur adversarii. Iar felul deplorabil in care presedintele isi trateaza consilierii, precum si parti neexplicate din istoria sa personala din perioada comunista, cand a obtinut o un post de invidiat in strainatate, dau cu siguranta munitie serioasa criticilor sai. Ceea ce nu inseamna insa ca lupta anticoruptie e o facatura. Politica intr-o societate libera inseamna adesea ca partidele promoveaza cauze bune din motive oportuniste. Si cel putin in ultimii ani s-a putut observa ca climatul impunitatii ce a caracterizat mult timp politica romaneasca ia sfarsit", sustine revista britanica.

4. Problema coruptiei este exagerata, ca majoritatea romanilor nu dau mita, iar ceea ce conteaza este partea necorupta a economiei.

"Cu siguranta se poate vorbi de un boom economic, iar investitiile straine curg in tara. Dar tocmai acesti investitori straini sunt cei care se plang de daunele pe care le provoaca fenomenul coruptiei. In special coruptia din sistemul educational, ce devalorizeaza 'moneda' (diploma - n.r.) emisa de scoli si universitati golindu-le in final de sens. Iar pentru administratia publica este greu, daca nu imposibil, sa construiasca o infrastructura moderna intr-un sistem ros de coruptie. Or, fara aceasta, cresterea (economica - n.r.) va fi gatuita", avertizeaza The Economist.

5. Nu e deloc vorba de morala, coruptia fiind doar un simptom al proastei guvernari.

"Adevarat. Ar fi o nebunie sa incepi o lupta anticoruptie trimitandu-i dupa gratii pe toti doctorii si profesorii care iau bani pe sub mana. Dar asta nu este o scuza pentru a lasa lucrurile asa cum sunt. Salarii mai bune in sectorul public sunt o conditie necesara pentru a pune capat coruptiei. La fel si cresterea transparentei. Dar esential este si sa fie pedepsiti cei care incalca flagrant legea, mai ales cei de la varf. Altminteri, niciun efort anticoruptie nu va avea credibilitate", conchide revista britanica.

Pe de cealalata parte in Romania, astazi, presedintele SAR a criticat ONG-urile care cer inlocuirea lui Morar, pentru ca apartin unor politicieni. Partidele politice vor lupta pana in ultima clipa sa il inlocuiasca pe Daniel Morar de la sefia DNA si pentru a incalca, astfel, recomandarile formulate de Comisia Europeana in ultimul raport pe justitie, potrivit presedintelui Societatii Academice din Romania, Alina Mungiu Pippidi.

In acelasi timp, Comisia Europeana a subliniat constant rezultatele bune ale Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), iar reconfirmarea in functie a procurorului-sef va fi un "caz-test pentru angajamentul reinnoit al autoritatilor romane", a declarat, pe 30 iunie, pentru NewsIn Mark Gray, purtator de cuvant al Comisiei Europene.