Corfu nu este o destinatie misterioasa. Nu aparent. De fapt, de-a lungul anilor, insula din vestul Greciei a fost promovata si ultrapromovata de cam toate agentiile de turism din Romania. De aceea asteptarile mele, inainte de a pleca, nu erau extrem de mari. Nu-mi plac locurile aglomerate, intens cosmetizate turistic, peisajele plastificate unde turismul de masa a inlocuit esentele locale. Corfu imi parea din Romania o insula frumoasa, plina de hoteluri scumpe si plaje inguste, aglomerate la randul lor de cearceafuri, prosoape si turisti din toate colturile Europei. Acum, dupa 10 zile petrecute pe aceasta insula minune, nu pot spune decat ca vacanta de pe Insula Verde a fost cea mai frumoasa dintre toate vacantele mele. Dincolo de orice asteptari, Corfu este insula peisajelor salbatice, a oamenilor simpli, a preturilor bune si a plajelor pustii.


Orasele insulei, putine la numar, dar si satele marunte insiruite atat pe coasta cat si in interior, printre munti, au un specific aparte care te transpune intr-o lume complet diferita de cea prezenta pe plaiurile mioritice. Esentele tari, mediteraneene, evidentele influente venetiene si aerul de relaxare totala, de simplitate si naturalete – toate acestea te cuceresc creandu-ti un sentiment unic de apartenenta. De fapt, Corfu este singurul loc de pe pamant (din cele in care am ajuns pana acum), din care nu as mai fi plecat niciodata.

Intreaga descriere a acestei fermecatoare insule o gasiti aici.