Jurnalul National: Cum mai e viata la Paris?

Rona Hartner: Lucrez la albumul "Boum ba clash", care va aparea foarte curand pe piata si, in acelasi timp, in Paris, sunt, din martie, pe scena Teatrului de L’Orme, in directia renumitului regizor Laurentiu Azimioara, care imi este si profesor de teatru, actualmente, "caci omul cat traieste invata".

Si ce anume joci pe scena teatrului parizian?

Joc in spectacolul "J’ Adore". Este un "one woman show" pe muzica Mariei Tanase, dar nu numai. Piesele sunt lucrate intr-o cheie teatrala cu elemente de pantomima si cu stiluri de dans foarte diferite.

Cum stai cu proiectele cinematografice?

Am fost contactata pentru trei proiecte care imi plac enorm, insa prefer sa iti vorbesc doar de unul care e foarte avansat si care se numeste "Kenavo de Xavier de Luc", unde joc rolul principal - o tipa de origine spaniola -, care este genial ca rol.

Canti, dansezi, joci in filme, in piese de teatru, pictezi. De unde ai mostenit toate aceste talente?

Sigur de la parinti, ca amandoi si poate tot familionul au fost si sunt foarte talentati, dar cred ca talentul este, mai ales, de la Dumnezeu. Parintii nu mi-au interzis niciodata sa imi urmez visul de a fi artista si m-au incurajat.

Cand vei avea un copil (sau mai multi), ce talent ti-ar placea sa aiba?

Cel pe care Dumnezeu va dori sa i-l transmita. Poate o sa fie doctor sau popa, de ce nu!?

Nu de mult timp ai adoptat un alt stil de viata… abstinenta…

Citeste si:

Nu am adoptat abstinenta, am adoptat castitatea. Ceea ce e mult mai mult. Practic, pentru a deveni casta, trebuie sa treci prin abstinenta. Logic. Dar ca sa ajungi casta cu adevarat, trebuie pana si gandirea, si memoria sa se purifice. Si asta prin mult har. Nu am nici un merit pentru chestia asta, decat ca nu am vrut sa rezist acestei inspiratii a sfantului duh, care sfatuieste pe oricine vrea sa isi faca o familie durabila sa gandeasca un pic, iar cand instinctele devin principalele criterii de alegere a partenerului de viata, atunci sa nu ne mai miram de ce toata lumea divorteaza. Prin urmare, pentru a trai o adevarata iubire, cred ca trebuie recreata o unitate intre gand, trup si suflet si chiar inima. Si pentru asta trebuie timp si disponibilitate. Deci eu sunt disponibila si casta si ma simt foarte bine.

Crezi ca dragostea fizica este un pacat?

A face orice care nu construieste, ci distruge, in general, este pacat. Daca dragostea este un fel de compensatie a lipsei de libertate, a unei dependente, a unei obisnuinte, a unei plictiseli, a unei evadari din realitate, a unei… lipse, atunci poate fi nociva, deoarece pare o finalitate, si nu un pas printre altii pentru a construi o adevarata casatorie si o familie. Dragostea in sine nu este rea. Felul de a o incadra este rau. Ca si bautura… Vinul nu e rau, nu-i asa? Cantitatea disproportionata, da! Cred ca dragostea de care vorbesti tu e un detaliu atunci cand iubesti pe cineva. Si, culmea culmilor, este cu adevarat implinita cand exista deja dialog si iubire si aceleasi idei despre viata, mai ales. Nu cred deloc faptul ca, citind sfaturi printre reviste de doi lei, inveti vreodata sa iubesti gasind din deplina serenitate persoana potrivita si construind o iubire, numai atunci poti sa spui, la sfarsitul vietii, "Da dom’le, am trait". In general, sufletul omului vrea altceva, iar pentru a afla ce vrei, iti trebuie timp.

Dar de ce ai luat aceasta hotarare?

Esti indiscreta, dar nu despre o hotarare este vorba. A nu te culca insa cu nimeni pana la nunta este scris in toate bibliile din lume. Am fost inspirata, in timp ce ma rugam la Fecioara Maria pentru viitorul meu sot, sa imi traiesc viata diferit si am gasit chestia asta logica. In sufletul meu au aparut trei vorbe: sa fiu casta, lumina si blandete. La inceput am crezut ca sunt descriptivele Fecioarei Maria, dar pe urma am simtit ca este cu adevarat o cale de a gasi fericirea adevarata. Asa ca am zis "da" acestei inspiratii si am primit forta de la Dumnezeu sa ma tin de aceasta promisiune cu toate tentatiile care au inceput sa abunde. Nu a fost simplu mereu, dar sunt linistita de cand am adoptat felul acesta de viata, caci am timp pentru cariera mea si, in acelasi timp, se face din ce in ce mai multa lumina in jurul meu si, culmea, am refuzat deja 20 de pretendenti. Chestia este ca nu mi se mai intamplase de cand eram fata, de la 18 anisori. Deci barbatilor le plac femeile care stiu ce vor si care sunt greu de cucerit. Sincera sa fiu, nu o fac expres, dar am devenit un pic… inaccesibila. Cu atat mai bine ca-l pot gasi pe cel cu care o sa vreau sa ma marit. Si nu vreau decat unul! Asa ca o sa fie simplu. Casatoria este o vocatie pe care o am. Asta este sigur.

In acest moment esti singura?

Sunt libera!

REFUGIU
"Echilibrul mi-l dau rugaciunea, muzica si teatrul. Linistea sufleteasca o gasesc in rugaciune. Mai ales Rozariul. E o rugaciune simpla, dar extraordinara, care poate schimba caracterele cele mai incapatanate" - Rona Hartner despre rugaciune

MODESTIE
"Am reusit sa vand multe dintre picturile mele. Pretul difera… un desen este in jur de 500 de euro, iar un tablou, intre 1.800 si 7.500 de euro. Ceea ce nu e mult, dar, facand asta doar din pasiune, nu am mari exigente" - Rona Hartner despre pictura