Iulia Vantur este noua stea a Pro TV-ului, dar si a lumii vedetelor autohtone. Atuurile ei principale, care o propulseaza in fruntea unui top al frumoaselor patriei, sunt naturaletea, zambetul dulce-naiv, modestia si capacitatea de a relationa imediat cu cei din jur. Primavara lui 2007 o gaseste pe Iulia indragostita, fericita si "prinsa" nu doar cu stirile, ci si cu pregatirea pentru al doilea sezon al emisiunii "Dansez pentru tine".

- Din nou la "Dansez pentru tine"! Ce a insemnat pentru tine aceasta experienta?

- Acest show a fost cel mai frumos dar pe care il puteam primi si m-am bucurat din tot sufletul de el. "Dansez pentru tine" a fost si este un pas inainte, o evolutie pentru mine, ca jurnalist, dar mai ales ca om. Am primit o lectie de viata, am invatat foarte multe de la oameni simpli, pe care ii admir pentru ca au o putere fantastica de a se lupta cu destinul, cu incercarile lui. Este extraordinar sa cunosti astfel de oameni si sa ai sansa de a-i ajuta, poate chiar sa le salvezi viata, asa cum s-a intamplat in cazul mamei lui Ionut Pavel.

- Cat de greu este sa treci de la stiri la divertisment?

- Ma bucur ca le pot face pe amandoua, mai ales pentru ca n-as fi vrut sa renunt la stiri. Ele reprezinta prima mea dragoste, sunt "parintii" care m-au crescut si m-au facut mare. Ma bucur ca incerc si altceva, ca am ocazia sa arat ca pot mai mult decat atat.

Ma simt foarte bine, mai bine decat atat nu cred ca se poate, mai ales ca am primit aceasta veste buna nefiind nevoita sa renunt la nimic pentru asta.

- Ai cochetat vreodata cu dansul?

- Da, dansez de cand eram mica. Dansul, ritmul sunt in mine, le simt prin vene. Am luat si lectii de dans, dar, din pacate, nu am facut performanta, desi mi-ar fi placut. Sunt norocoasa, acum am ocazia sa aprofundez, sa invat mai multe stiluri de dans. Dansul inseamna viata. ti-ai ascultat vreodata bataile inimii cu atentie? De acolo vin ritmul, muzica, dansul care inseamna bucurie, dezlantuire, pasiune, atitudine.

E ca o autocaracterizare fara cuvinte, cand dansezi esti Tu, dezgolit de toate inhibitiile, complexele, grijile. inca din vremea cand am invatat sa ma tin copacel, cum se spune, dansez, si sper sa o fac pana mor, in carja la 80 de ani. stiu, sunt optimista, asta e defectul meu! Dansez oriunde aud muzica: la volan (sper sa nu citeasca domnii politisti), prin casa, la petreceri, nu ma pot abtine sa nu dansez sau macar sa tin ritmul, cand astept la rand la... paine.

Mi-as dori sa ma antrenez alaturi de concurentii, sa invat cat mai multe, mai ales ca in emisiune sunt cei mai buni coregrafi din tara. Mereu m-am uitat fascinata la concursurile de dans si admiram miscarile spectaculoase ale dansatorilor. Mi-am dorit de mica sa fiu ca ei si, daca am vreun regret in viata, atunci acela este ca nu m-am apucat de dans profesionist.