In anii ’70, cand disco-ul inca era in stare de proiect sau nici macar, se pregatea, in paralel, o alta (r)evolutie. Se nasteau primii DJ, dintre cei care nu s-au multumit sa puna muzica la radio si au inceput sa mixeze melodiile. Prin cartierele negre din SUA, moda a prins, iar oamenii coborau in fata blocului cu doua pick-up-uri si puneau muzica intr-un stil care s-a consacrat rapid. Apareau primii DJ - disk-jockey.

Asemanarea cu un jockey nu e deloc fortata: muzica e un animal salbatic, oricine ar canta-o. Daca ai pretentia sa o imblanzesti, sa adaugi fiecarui autor nuante, ritmuri si beat-uri care nu au fost incluse in proiectul initial, va trebui sa faci o treaba atat de buna, incat nimeni sa nu conteste valoarea mixajului. In caz contrar, te trezesti definitiv sters de pe lista DJ-lor.

Calare pe val

Francis Grasso, Hippie Torrales, Arthur Baker, Jeff Dexter, Kool Herk sau Bob Casey - acestia sunt cei care au pus bazele noului stil de a asculta muzica. Bob Casey, unul dintre cei mai vechi DJ, se intorsese de curand din Vietnam, unde relaxa soldatii dimineata cu Jimi Hendrix la "Good Morning, Vietnam". A rezistat aproape doi ani la NBC, apoi s-a intors la vechea sa pasiune - cluburile.

A inventat orga de lumini care se schimbau in functie de sunetele emise pe inalte, medii si basi, apoi a instalat cele mai tari sisteme de sunet din SUA: 3.500 de wati pe 16 boxe Bose. Atunci s-a produs primul declic: Bobby DJ, cel care punea muzica pentru acest sistem, s-a jucat intr-o seara cu acul de la pick-up, iar vibratiile transmise catre difuzoare l-au incantat pe Bob Casey, care a trecut la dezvoltarea acestui sunet si la convertirea lui intr-un nou stil.

Insa abia in 1986, la concursul deja traditional DMC (Disco Mixing Competition), un DJ, Cut Master Swift, a facut primul scratch: acea miscare de "frecat discul" din care se obtin cele mai ciudate si spectaculoase sunete. Restul e istorie. Iar istoria o gasiti, cel mai bine, in "Scratch - The Movie", un "hip-hop black film" care va spune tot ce vreti sa stiti despre istoria si isteria DJ.

Ce fel de DJ ai vrea sa fii?

DJ-ul elementar este prietenul pe care-l lasi sa puna muzica la tine la petrecere, desi poate nici nu stie ca "operatiunea" se numeste DJ-ala. In cluburi, unii dintre cei care se ocupa de ordinea melodiilor refuza sa li se spuna DJ. Ei sunt "oamenii care pun muzica si atat", desi alegerea muzicii pentru un club, mai ales unul cu specific (rock, hip-hop, house, rave etc.), este o adevarata filozofie, desi dj-ing-ul se reduce la a calcula "fade"-urile dintr-o melodie in alta, astfel incat sa se obtina efectul scontat.

Un asemenea om trebuie, mai presus de orice, sa aiba cunostinte de muzica extrem de vaste si sa stie muzica pe care urmeaza sa o puna "la nota".
Alti DJ intuiesc in melodii ritmuri, note sau beat-uri comune ori complementare si reusesc sa le mixeze astfel incat sa faca melodiile sa curga natural. Sunt, de obicei, DJ care au o sansa sa se afirme in cluburi fara pretentii de "elita" in muzica practicata, dar mai ales in radio (asa-numitii DJ comerciali). Urmeaza DJ-ii care iau o melodie, o descompun, o intorc pe toate partile, ii adauga sunete, ritmuri, scratch-uri, o rearanjeaza si obtin un mix.

Exista zeci de variante mixate pentru fiecare hit de pe piata. Dezavantajul, in ochii profesionistilor, este ca o asemenea ocupatie tinde sa reduca din "traire" deoarece majoritatea mixajelor sunt aduse de acasa, pe discul pe care au fost inregistrate, iar interactiunea DJ-ului cu muzica se reduce spre zero. Acest stil se practica cel mai des in zona clubbing/rave/house.

Cireasa de pe tort ramane rezervata DJ-lor din hip-hop. In fond, se spune ca DJ-ii au inventat hip-hop-ul, si multi amatori ai genului nu se sfiesc sa recunoasca. Aici exista tot: mix, scratch, compus muzica, suprapus instrumente, sunt formatii in care fiecare membru lucreaza doar "la platane", fiecare "construind" un instrument. Sunt cei care viseaza sa ajunga intr-o zi nu neaparat celebri sau bogati, dar macar la fel de buni ca Afrika Bambaataa, X-Ecutioners, Gang Starr, Mix Meister Mike, DJ Qbert sau Diluted Peoples.

O investitie in ritm

Citeste si:

Ca sa te faci DJ nu-ti trebuie decat doua pick-up-uri, o pereche de casti si un mixer. Daca alegi scule ieftine, pentru tinut acasa, poti sa le iei pe toate la 200 de euro. Adica un Numark de plastic care, dus intr-un club, te doboara cu microfoniile, distorsiunile si vibratiile pe care le arunca spre boxe. La 500 de euro, se poate lua un set relativ slab, dar nu chiar ca Numark-ul, de Loop-uri, inclusiv mixer si casti. O pereche de casti bune poate varia intre 50 si 220 de euro, dar una fara pretentii se poate gasi si cu un milion de lei prin magazinele romanesti.

Totusi, daca spui Numark, trebuie, de asemenea, sa recunosti ca au si scule de varf, printre care si noul CDX, primul instrument la care CD-urile pot fi invartite si frecate ca discurile de vinil. Varful de tehnologie este reprezentat de sculele pe care s-a inventat totul si care au suferit modificari minime in cei aproape 30 de ani de existenta - Technics-urile -, ajunse la variantele SL 1200 (argintiu) si SL 1210 (negru), ambele incepand de la 500 de euro/pick-up. Aceste pick-up-uri au inventat noua muzica si vor trai cat va trai si hip-hop-ul.

Evident, peste toate se ridica sculele ce au placi de marmura pentru amortizarea vibratiilor, instrumente care, comparate cu Rolls-Royce-urile Technics, ar reprezenta un soi de nava extraterestra din constelatia Lebedei. Se vand la peste 15.000 de euro, dar sunt "scule de fite", nu neaparat pentru a fi exploatate nemilos ca sa faci muzica.

Faibox - Sub Pamant SRL, varianta autohtona

Ziua este Mihai Ciupitu si jongleaza cu circuite integrate la Depozitul de Calculatoare. Noaptea, la fel ca seful lui si ca viitorul sau coleg, jongleaza cu discuri. Este unul dintre cei mai apreciati DJ din Romania, dar ramane doar o "delicatesa" pentru cunoscatori. A investit sute si sute de euro in scule de top (Vestax) si este indragostit de mixerul sau, pe care promite sa-l pastreze in vitrina daca va veni (improbabil) o vreme in care va trebui sa-l schimbe.

O parte din bani i-a recuperat mergand in turneu cu Loredana unde "sa pui scratch-uri pe tipul ala de muzica veche sau populara parea initial ciudat, dar a fost o experienta placuta si interesanta". Mai incinge cantari prin cluburi din tara si prin Bucuresti (B52, Underworld, The Spot etc.).

Cosac - esenta rockului

Cosac (nu Kozak sau Cosak, cum au scris unele ziare) este o porecla pe care a capatat-o pe vremea cand lucra manual haine de piele. A ajuns la muzica mai degraba datorita destinului decat vreunei pasiuni. Iubea muzica, pusese muzica la petreceri toata viata, dar nu se gandea, pana prin ’97-’99, ca va trai din altceva decat din colaborarile din tamplarie si constructii sau din micul artizanat de pielarie.

Azi, Cosac este "dementul" care a insufletit Vama Veche ani la rand (mai putin in acest an), desi iesea mereu in pierdere. Daca aude o nota sau un acord, stie ce melodie ar fi trebuit sa fie inainte si ce merita sa intre dupa. A refuzat slujbe la radio sau prin baruri, ca sa ramana parte din cel mai curajos proiect rock din Bucuresti, barul The Jack. Barul se confunda cu muzica ascultata acolo, muzica e Cosac, drept care multi dintre clientii fideli au ajuns sa spuna "Cosac e The Jack".

Freaka Da Disk - model de succes

A devenit pasionat sa frece discuri prin 1994, cand i-a atras atentia o bucata din Public Enemy si s-a mirat de unde apar sunetele acelea ciudate, fara sursa identificabila. "Stiam ca se canta la clarinet, la tobe, la chitara, nu stiam ca se canta si la discuri". Cu un trecut de electronist, si-a construit primul mixer intr-o cutie de viteze de Dacie, la vremea aceea fabricata din plasic alb, si s-a apucat, cu un fader primitiv, sa imite scratch-uri.

Azi este cel mai cunoscut invartitor de platane din Romania, dupa zecile de lovituri date alaturi de Parazitii. Face ce-i place, castiga bine si incepe sa-l deranjeze ca este recunoscut si acostat pe strada. Ramane modest si spune ca pe piata sunt destui DJ-i mai buni decat el, dar care au ramas in underground.