Desi a calatorit mult si a auzit nu putini romani plangandu-se de felul in care arata capitala lor, lui Sarah Evans ii place cum arata Bucurestiul si marturiseste chiar ca, ori de cate ori revine in Romania, se simte foarte inspirata.

“Filmez foarte mult, in general nici nu ma gandesc ce voi face mai tarziu cu materialul respectiv, pur si simplu imi place sa arhivez unele imagini. Ma gandesc ca, la un moment dat, voi sti cum sa dau coerenta lucrurilor pe care le-am filmat, dar, momentan, am nevoie de timp ca sa pot intelege eu insami sensul lor”, arata pentru cotidianul.ro artista londoneza.

Sarah Evans nu vine cu scenarii construite la “rece”, de acasa, ci asteapta sa fie surprinsa de realitatile scoase in cale din intamplare, varii aspecte sociale ce ii atrag atentia, uneori pentru ca sunt atat de diferite fata de ceea ce se intampla. Desi recunoaste ca, recent, vesticii au inceput sa promoveze subiectele artistice inspirate de sud-estul Europei, Sarah Evans subliniaza ca nu s-a gandit sa construiasca un film despre ciudateniile Bucurestiului, ci despre felul in care a evoluat perceptia romanilor despre Capitala, dupa caderea comunismului.

Videoul de 11 minute realizat de artista este o inlantuire de imagini filmate dintr-un unghi fix din diferite zone urbane ale Capitalei si rulate incet, timp in care cativa tineri isi povestesc pe fundalul sonor, in limba engleza, experientele din ultimii ani si felul in care cred ca i-au afectat schimbarile estetice, politice si economice prin care a trecut Bucurestiul.