Cred ca ultima data cind m-am indeletnicit sa ma uit ceva mai muncitoreste la o Euroviziune d-asta a fost acum citiva ani, cind a cistigat o turcoaica, pare-mi-se. Nu muzichia mi s-a parut miza intrunirii, ci atmosfera de Olimpiada de rapsozi in care lumea tinea cu concurentii ca si cum era vorba de gimnaste. Cum altfel sa fie, avind in vedere faza aia cu juriile tarilor, in care rusii votau cu moldovenii, francezii cu turcii, danezii cu suedezii si estonienii cu letonii. Era interesant pentru ca puteai macar sa vezi si tu care e configuratia simpatiilor nationale prin Europa. Oricum, lumea buna a muzicii, care conteaza si vinde albume cu milioanele, lipsea. Insa balcaniada asta de muzica se face, din cite am inteles ulterior, pentru niste contracte de cintari ale unor guristi, unii chiar talentati, desigur, si pentru ceva publicitate.


Ca sa nu ziceti c-am ceva cu cineva, incercati sa va amintiti cine a luat locul II de data asta. N-o sa stiti. Iar ca lucrurile sa intre mai abitir pe fagasul national, de dimineata, la radioul din masina, am auzit ca Luminita Anghel ar fi avut deja o disputa financiara cu trupa Sistem. Cu o zi inainte, la Tonomatul lui Maruta, pareau sa se inteleaga destul de bine. Plus ca acelasi Maruta, ca sa confirme inca o data ca ni s-a suit succesul la cap, s-a agatat de tavan cu o funie si s-a lasat sa atirne cu capul in jos. Sa-i arate unei jurnaliste ca poate. Femeia scrisese, ironic, ceva de genul "Maruta mai are sa se lege cu o funie de tavan..." Cred ca Maruta ar trebui sa-i multumeasca jurnalistei ca n-a scris "Maruta ar trebui sa inghita un kil de par de pisica" sau "Maruta ar trebui sa se tunda in cap cu o masina de tuns iarba". Hai Romania muzicala!