Fiecare castigator va primi o diploma unicat, realizata de caligrafi si artisti din Suedia si Norvegia, o medalie din aur cu efigia lui Alfred Nobel pe una dintre fete, precum si o suma de bani. Medaliile din acest an sunt facute din aur de 18 karate, suflate cu aur de 24 de karate.

Conform paragrafului 4 al Statutului Nobel, la fiecare categorie in parte pot fi desemnati cel mult trei castigatori. Valoarea totala a premiilor in bani pentru fiecare categorie in parte depaseste un milion de dolari, care este impartit castigatorilor in mod proportional. Spre exemplu, daca la o categorie sunt premiate doua inventii, iar la una dintre ele au contribuit doi savanti, fiecare dintre acestia primeste un sfert din suma totala, iar al treilea castigator - jumatate.

Institutiile care inmaneaza premiile castigatorilor actualei editii in domeniul stiintelor si al literaturii sunt The Royal Swedish Academy of Sciences (Academia Regala de Stiinte a Suediei), the Nobel Assembly at Karolinska Institutet (Adunarea Nobel din Institutul Karolinska) si The Swedish Academy (Academia Suedeza), impreuna cu Fundatia Nobel.

Sveriges Riksbank, institutia bancara centrala a Suediei, ofera, din 1968, si un premiu in domeniul Stiintelor Economice, in onoarea lui Alfred Nobel, initiatorul premiului care ii poarta numele.

Medicina si fiziologia sunt reprezentate in acest an, la gala castigatorilor, de trei oameni de stiinta, germanul Harald zur Hausen (72 ani), care va primi o jumatate din premiu, si francezii Francoise Barre-Sinoussi (61 ani) si Luc Montagnier (76 ani), cu cate un sfert din premiu. Cei trei vor fi premiati pentru descoperirile facute in domeniul virusologiei.

Harald zur Hausen a descoperit ca papilomavirusurile umane (VPH) sunt cauza cancerului de col uterin, al doilea tip de cancer, ca raspandire, la femei, dupa cancerul de san, in timp ce francezii Francoise Barre-Sinoussi si Luc Montagnier au descoperit HIV, virusul care provoaca SIDA.

Premiul Nobel pentru fizica va fi decernat, in acest an, americanului Yoichiro Nambu (87 ani), care va primi jumatate din valoarea in bani premiului, si japonezilor Makoto Kobayashi (64 ani) si Toshihide Maskawa (68 de ani), cu cate un sfert din premiu. Cei trei au fost declarati castigatori gratie descoperirilor facute in domeniul fizicii particulelor, mai precis pentru descoperirea mecanismului de rupere spontana a simetriei in fizica subatomica ("broken symmetry"), respectiv pentru gasirea originii acestui fenomen, care poate presupune existenta a cel putin trei familii de particule (quark) ce intra in componenta nucleonilor.

Citeste si:

In domeniul chimiei, laureatilor din acest an le va reveni, in mod egal, cate o treime din contravaloarea prestigiosului premiu. Specialistii Osamu Shimamura (80 ani), originar din Japonia, Martin Chalfie (61 ani) si Roger Y Tsien (55 ani), ambii din Statele Unite, sunt cei trei beneficiari ai Premiului Nobel pentru Chimie. Cei trei au descoperit "proteina fluorescenta verde" (GFP), care a devenit un instrument-cheie al biochimiei. Prima data aceasta proteina a fost observata in 1962 la o specie de nevertebrate, meduza Aequorea victoria.

Scriitorul Jean-Marie Gustave le Clezio (68 ani), din Franta si Mauritius, va primi Nobelul pentru literatura, care il recompenseaza ca "scriitor al desprinderii, al aventurii poetice si extazului senzual, exploratorul unei lumi umane aflate deasupra si dedesubtul civilizatiei predominante". Le Clézio este unul dintre maestrii literaturii francofone contemporane, autorul unei opere prolifice perceputa ca o critica la adresa civilizatiei urbane agresive si a Occidentului materialist.

In domeniul stiintelor economice
, onoranta distinctie va fi acordata lui Paul Krugman, din Statele Unite ale Americii (55 ani), pentru "modelele de comert si localizarea activitatii economice".

Premiul Nobel pentru pace, acordat din partea unui comitet format din cinci membri, desemnati de Storting (Parlamentul Norvegian), ii va fi inmanat fostului presedinte finlandez Martti Ahtisaari (71 ani), pentru medierea mai multor conflicte in Namibia, Irlanda de Nord, in Balcani si mai ales in provincia indoneziana Aceh, unde a si repurtat cel mai mare succes al sau, facilitand acordul de pace semnat in 2005.

In zilele de 7 si 8 decembrie, candidatii si-au citit discursurile, onorandu-si astfel singura obligatie oficiala impusa unui laureat, in salile Academiei Suedeze (premiul Nobel pentru Literatura), in laboratorul Berzelius din cadrul Institutului Karolinska (pentru premiul Nobel in Medicina si Fiziologie), precum si in Aula Magna de la Universitatea din Stockholm (premiile pentru Fizica, Chimie si Economie).

Premiile Nobel se acorda din anul 1901. Pana in prezent, au fost 809 laureati, printre care 35 de femei.

Pe lista laureatilor se afla si doi de origine romana: George Emil Palade, recompensat cu Nobelul pentru medicina in 1974, pentru ca a dezvoltat si a perfectionat tehnica prin care s-a putut studia pentru prima data structura fina a celulei si a descoperit functiile acesteia, si Elie Wiesel, supravietuitor al Holocaustului, recompensat cu Nobelul pentru pace in 1986, pentru ca a devenit "un martor in slujba adevarului si a dreptatii", dupa cum se motiva in discursul de prezentare al Comitetului Nobel, care il considera un "mesager al umanitatii".

Filosoful francez Jean-Paul Sartre a refuzat premiul Nobel pentru literatura in 1964, deoarece nu accepta onorurile oficiale, iar vietnamezul Le Duc Tho nu a vrut Nobelul pentru pace, in 1973, din pricina situatiei din tara sa natala.