Productia romaneasca de film a crescut in ultimii ani. Acesta este un fapt, chiar daca sunt multe de comentat dincolo de el: e bine sa fie multe filme si majoritatea sa n-aiba spectatori? Ar fi mai potrivit sa se investeasca in sistemul de distributie pentru ca la aceste filme sa aiba acces cat mai multi oameni? N-ar fi fost timpul, dupa atatia ani de observat piata de film de la noi, sa invete si romanii sa-si promoveze filmele asa cum fac distribuitorii de film strain? Pe langa aceste intrebari, care tin de o dezvoltare fireasca a pietei de film de la noi, care ar trebui sa se produca in concordanta cu niste strategii aplicate de responsabilii din domeniu (in primul rand Centrul National al Cinematografiei) ramane deschisa o problema care numai cu normalitatea nu are de-a face.

E un moment de rascruce pentru filmul romanesc pentru ca viitorul lui, un viitor sanatos, construit cu responsabilitate in ceea ce priveste publicul romanesc si cu deschidere catre lumea civilizata (cu care ar fi normal sa ne dorim sa intram in competitie) depinde de cat de repede se va rupe, administrativ vorbind, legatura cu trecutul. Cu un trecut in care valoarea unui film era pusa pe un plan secund, dupa relatiile regizorului si felul in care stia acesta sa se infiga intr-un sistem si el profund tarat, parazitandu-l.

Asa s-au creat false legende, asa au fost ingropate talente reale. Din inertia acestui tip de relatie se hranesc veleitarii de azi, care se strecoara printre cei ce merita sa primeasca sprijin de la stat pentru productiile lor, si fac film dupa film, desi au incasari ridicole si ecouri de presa dezastruoase. Disputele din ultimul an intre tanara generatie de regizori - careia i s-au alaturat apoi si regizori din alte generatii, satui si ei de reteaua clientelara care sufoca filmul romanesc - si statul (reprezentat de CNC si Ministerul Culturii) ce inca priveste spre trecut au plecat de aici. Si continua. In speranta ca ruptura cu trecutul se va produce in cele din urma.
Cineastii cer anularea deciziei Ministerului Culturii de finantare a zece noi filme

Recenta decizie a Ministerului Culturii si Cultelor de a finanta inca 10 proiecte de filme de lung metraj, dintre cele respinse la sesiunea de concurs organizata in luna iunie de Centrul National al Cinematografiei, a fost vehement contestata ieri, in cadrul unei conferinte de presa, de o serie de importanti cineasti romani. "Consideram ilegala, imorala si inacceptabila decizia MCC si CNC si cerem revocarea de urgenta a acestei masuri abuzive", sustin cei 28 de semnatari ai protestului, printre care se numara regizori (Catalin Mitulescu, Cornel Porumboiu, Cristian Mungiu, Cristian Nemescu, Dinu Tanase, Hanno Hofer, Nae Caranfil, Radu Muntean, Sinisa Dragin, Titus Munteanu, Tudor Giurgiu, Andreea Paduraru), critici de film (Mihai Chirilov, Andrei Gorzo) si producatori (Vlad Paunescu, Adriana Solomon).

In opinia cineastilor, Ministerul Culturii nu poate aloca prin CNC fonduri unor proiecte de film decat in urma unor concursuri. In situatia identificarii unor fonduri suplimentare, CNC-ul este obligat prin Lege sa organizeze o alta sesiune, nu sa dea banii unor proiecte ramase sub linia de admitere la precedentul concurs, mai sustin protestatarii. Printre ilegalitatile semnalate de cineasti se numara si depasirea atributiilor comisiilor organizate la precedentul concurs. Finantarea celor 10 proiecte respinse initial s-a facut - a justificat ministrul Razvan Theodorescu - la recomandarea Comisiei de solutionare a contestatiilor. Or, comisia respectiva are conform legii o singura atributie: sa analizeze contestatiile, nu sa faca recomandari, lipsindu-i competenta, pregatirea si calitatea de a emite aprecieri cu privire la alte proiecte care ar merita sa primeasca finantare.

Citeste si:

De asemenea, cealalta comisie, cea de selectie a proiectelor, a acceptat, dupa descoperirea noilor surse de finantare, proiectele respinse initial, desi conform legii isi incetase activitatea in vara, in momentul stabilirii ierarhiei initiale. Mai mult decat atat, regizorul Dinu Tanase, unul dintre membrii Comisiei de selectie, a refuzat sa participe la noua intrunire a comisiei si sa semneze hotararea. Cu toate acestea, el figureaza printre semnatari pe site-ul CNC, unde este publicata decizia. O alta ilegalitate priveste incalcarea prevederii din regulamentul concursului, potrivit careia CNC este obligat sa aloce pentru proiectele de scurt metraj 20 la suta din sumele pe care le are la dispozitie. Desi aceasta prevedere fusese respectata in sesiunea din vara, dupa acceptarea acum a inca 10 lung metraje, procentul nu mai este respectat. Cineastii au mai remarcat si o serie de aspecte calificate drept imorale si aflate la limita legalitatii.

Astfel, principalul beneficiar al deciziei MCC este Sergiu Nicolaescu, caruia ii sunt finantate doua proiecte intr-o singura sesiune de concurs. El totalizeaza cinci proiecte finantate in calitate de scenarist, regizor sau producator la doua sesiuni consecutive de concurs. Printre cele zece filme acceptate acum la finantare se numara si unele care ii au ca scenaristi pe Dinu Sararu (Vanatoarea, regia Serban Marinescu), Eugen Barbu (Trenul Mortii, regia Sergiu Nicolaescu) sau Corneliu Vadim Tudor (Candele de zapada, regia Napoleon Helmis). In privinta acestui din urma film, cineastii au mai semnalat o neregula. In clasamentul stabilit in urma sesiunii din vara, el nici macar nu se afla in primele 20 de filme, asa cum sustine CNC, ci abia pe locul 21.

Pentru a fi finantat, filmul a fost introdus pe lista pe pozitia 13, in locul unui proiect al regizorului Nicolae Corjos. Nae Caranfil, unul dintre cei mai importanti regizori romani, a reclamat, in cadrul conferintei de presa, ca prin decizia MCC a fost privat de posibilitatea depunerii unui proiect pentru finantare. "in primavara am citit comunicatul de presa prin care CNC anunta "prima sesiune a concursului de proiecte cinematografice pentru anul 2004". Nu eram pregatit atunci. Silitor, am lucrat toata vara si iata-ma gata sa depun un proiect. Sunt privat de aceasta posibilitate pentru ca nu s-a mai facut o sesiune", a spus regizorul, care a adaugat ca "in spatele abuzurilor CNC se afla o disciplina de partid".

La randul sau, regizorul Dinu Tanase a remarcat ca "ilegalitatile infaptuite dupa bunul plac al unui ministru" sunt efectul transformarii Centrului National al Cinematografiei dintr-o institutie autonoma intr-una aflata in subordinea Ministerului Culturii. Cineastii au mai anuntat ca, in cazul in care MCC si CNC nu vor revoca decizia de finantare a celor 10 noi proiecte, vor actiona in instanta cele doua institutii. "Un birou de avocatura a analizat toate aspectele si ne-a spus ca ilegalitatea e limpede din punct de vedere juridic. Speram sa se anuleze decizia, altfel vom fi nevoiti sa apelam la Justitie si sa rezolvam acest lucru pe cale legala", a precizat Cristian Mungiu.