Italia scoate de sub covorul SUA cazul Sgrena-Calipari

Finalul tragic al eliberarii Giulianei Sgrena din miinile teroristilor ameninta prezenta italiana in Golf. Roma demonteaza punct cu punct concluziile in urma carora America si-a exonerat soldatii de raspunderea mortii lui Nicola Calipari. Cazul Nicola Calipari, agentul italian mort in Irak sub tiruri americane, la citeva ore dupa ce reusise sa o elibereze din miinile rapitorilor pe ziarista Giuliana Sgrena, ameninta din nou sa scurtcircuiteze relatiile dintre Statele Unite si Italia, unul dintre cei mai importanti aliati ai Americii in Irak.

La citeva zile dupa ce armata americana a dat publicitatii un raport prin care isi disculpa militarii implicati in incident, serviciile de informatii si autoritatile de la Roma au publicat propria analiza a evenimentelor, care contrazice, in detaliu, concluziile anchetatorilor americani. Sub presiunea politica interna, care in ultima perioada tine cu sufletul la gura cel de-al doilea guvern format de Silvio Berlusconi, liderul italian incepe sa ramina fara argumente pentru justificarea prezentei celor 3.000 de militari italieni in Golf. Chiar si ministrii din coalitia sa, cum ar fi de pilda Roberto Calderoli, detinatorul portofoliului Reformelor, cer ca guvernul sa stabileasca o data exacta pentru retragerea din Irak.

Contraraportul italian

Aparuta dupa varianta americana, hulita la toate nivelurile in Peninsula, analiza anchetatorilor italieni ar putea fi etichetata drept un contraraport, o replica transanta la concluziile SUA. Desi elimina ipoteza unui act deliberat, italienii resping implicit ideea ca moartea lui Calipari si ranirea lui Sgrena, in masina cu care se indreptau spre aeroportul din Bagdad, ar fi fost numai "un tragic accident", cum au concluzionat americanii. Investigatorii Romei sustin ca barajul rutier de la care au deschis focul soldatii SUA era amplasat si semnalizat "cel putin neglijent", iar militarii - parte a unui contingent de rezervisti - erau "neexperimentati si stresati", fapt care i-a facut sa actioneze "instinctiv si cvasinecontrolat".

Cei sapte rezervisti, subliniaza italienii, citind din raportul american, fusesera avertizati ca drumul spre aeroport este atacat frecvent cu masini-capcana si fusesera lasati in misiune cu mult peste timpul necesar sau normal, din cauza unei defectiuni a sistemului de comunicare. In plus, mitraliorul, cel care aparent a deschis primul focul, "a fost coplesit" de sarcinile si deciziile pe care trebuia sa le execute - de la primele somatii, foc de avertisment, pina la foc in plin -, toate intr-un timp "foarte scurt". "(Mitraliorul) a afirmat ca s-a simtit amenintat de automobil si ca s-a gindit la cele doua fiice ale lui, fiind pur si simplu depasit" de situatie.

Dovezi distruse, o singura parte interogata

In raportul lor, anchetatorii SUA sugerasera ca o mare parte din vina ar reveni italienilor, pentru ca acestia pastrasera secretul asupra operatiunii de eliberare a lui Sgrena. Analiza italiana contrazice insa acest argument, afirmind ca, desi "probabil nu cunosteau detaliile misiunii", autoritatile americane erau "indiscutabil" la curent cu prezenta lui Calipari la Bagdad, pentru ca acesta era cazat intr-una din bazele SUA.

In cele 52 de pagini ale "contraraportului", anchetatorii italieni nu uita sa sublinieze ca fortele americane au distrus dovezi criminalistice de la locul incidentului si ca ancheta armatei SUA s-a bazat initial numai pe marturiile celor sapte militari americani. Aceasta situatie, coroborata cu absenta unor reguli stricte in operarea barajelor de control ale SUA "au exclus orice responsabilizare a armatei".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe