Turcia reuseste sa evite o noua criza politica dupa ce, Curtea Constitutionala a respins miercuri cererea de interzicere a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP), aflat la putere

Pentru a interzice AKP era nevoie de acordul a sapte dintre cei 11 judecatori, insa doar sase judecatori s-au pronuntat in favorea dizolvarii gruparii politice. Totusi, presedintele Curtii, Hasim Kilici, considera ca numarul votantilor reprezinta un semnal de alarma. "Faptul ca sase judecatori (din 11) s-au pronuntat in favoarea dizolvarii constituie un serios avertisment pentru acest partid", acuzat de "activitati antilaice", a subliniat Kilici.

Totodata, niciunui membru al AKP nu i se interzice apartenenta la un partid politic timp de cinci ani, asa cum ceruse procurorul general, care viza in total 71 de membri ai AKP. Procesul nu a ramas insa fara urmari, judecatorii au decis totusi sa priveze AKP de jumatate din finantarea publica pentru acest an, adica 25 milioane de euro, informeaza agentia Anatolia.

Decizia Curtii Constitutionale linisteste apele in Parlamentul turc, Presedintele Parlamentului Koksal Toptan, membru al AKP, considerand ca aceasta "va avea un impact foarte favorabil pentru diminuarea tensiunilor" exacerbate de aceasta procedura. "Este o decizie care ne face sa oftam usurati", a spus el.

In acelasi timp, Turcia evita o noua serie de critici din partea UE, cu care a inceput in 2005 negocieri de aderare ce avanseaza dificil. Este "o veste buna", a declarat Inaltul reprezentant UE pentru Politica externa, Javier Solana, exprimandu-si speranta ca aceasta va duce la "stabilitate politica" in Turcia.

Decizia nu multumeste toate partidele
Desi, AKP este o formatiune provenita dintr-o miscare islamista, membrii sai se prezinta drept "democrati conservatori". De aceea, decizia judecatorilor a determinat opozitia sa declare ca "tara a fost divizata intre laici si musulmani si nu este corect. Guvernului ii revine sarcina de a reduce tensiunea", a declarat Cihan Pacaci, un lider al partidului de opozitie Actiunea nationalista (MHP), pentru postul de televiziune NTV.

Turcii fac istorie
Aceasta procedura este prima deschisa in Turcia impotriva unui partid aflat la putere si singura de acest tip din lume intr-un sistem democratic. Pana in prezent, Curtea Constitutionala nu a ezitat sa dizolve 24 de partide politice de la formarea instantei in 1962.

Procurorul general argumentase in recursul sau ca tara "nu a cunoscut niciodata un pericol atat de mare" si a acuzat AKP ca foloseste democratia pentru a impune sharia, legea islamica, intr-o tara care este musulmana, insa cu un regim laic strict. Argumentul pare sa aiba o baza solida tinand cont ca, AKP, infiintat in 2001 si ajuns la putere in anul urmator, este rezultatul unei sciziuni a partidului islamist Fazilet, interzis in acelasi an pentru "activitati antilaice". Formatiunea a atras furia mediilor prolaice prin sustinerea in functia de presedinte a unui membru AKP, Abdullah Gul, dar si pentru ca a incercat sa impuna portul valulul in universitati, printr-un amendament adus Constitutiei in februarie. Curtea Constitutionala a anulat acest amendament in luna iunie, considerat contrar laicitatii.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.