Guvernele din estul Europei, ingrijorate deja de cresterea pretului combustibililor, si-au unit fortele pentru a se opune planului de la Bruxelles privind combaterea schimbarii climatice si pentru a-si proteja cetatenii, care au venituri cu mult sub cele din Vest si nu vor putea plati facturi la gaze si energie la preturi occidentale.

Cele mai multe tari ale Europei de Est isi obtin energia din carbune, care are cea mai mare rata de emisii de dioxid de carbon (CO2) dintre toti combustibilii de origine fosila, potrivit Adminstratiei pentru Informatii Energetice a SUA. Pe de alta parte, daca s-ar trece pe varianta mai ecologica, cea a gazului, atunci ar creste dependenta de Rusia.

Discrepantele din randul UE sunt insa inimaginabile. De exemplu, numerosi pensionari din satul bulgar Gorno Osenovo, care se culca la apusul soarelei si se trezesc la rasarit, nu au auzit niciodata de dioxid de carbon, dar nici nu au electricitate.

Noul plan al Bruxelles-ului prevede ca societatile energetice din UE sa plateasca, incepand cu anul 2013, pentru dioxidul de carbon pe care il emit. O astfel de hotarare ar creste atat de mult costurile, incat construirea unor retele energetice care sa ajunga in locuri indepartate precum Gorno Osenovo ar fi imposibila.

Asazat la poalele muntelui Rila, in sud-vestul Bulgariei, Gorno Osenovo se numara printre putinele sate din tarile balcanice care nu au fost electrificate niciodata. Potrivit datelor oficiale, astfel de locuri nici nu ar exista, dar, la fata locului, realitatea nu mai poate fi contestata. Satenii spun ca asculta la aparatul de radio care functioneaza pe baza de baterii stiri despre criza alimentara si despre cea a petrolului.

Polonia, care depinde de carbune pentru mai mult de 90% din volumul energiei generate, va fi una din cele mai afectate tari atunci cand UE nu va mai elibera gratuit permisele pentru emisiile de carbon ale companiilor energetice.

Schema UE de comercializare a emisiilor de gaze - principalul instrument pentru combaterea schimbarilor climatice - a fost criticata de politicieni, companii si analisti. Ei sustin ca se elibereaza prea multe permise pentru emisiile de carbon. Certificatele, la randul lor, sunt vandute mai departe de anumite companii, aducandu-le profituri de milioane de euro.

Citeste si:

Guvernul de la Varsovia sustine ca introducerea unui sistem de licitatie pentru obtinerea permiselor va creste preturile cu peste 70%, iar din cauza utilitatilor vor fi afectati si consumatorii, ceea ce va afecta cresterea economica. Bulgaria, care depinde de carbune in proportie de 50%, estimeaza ca facturile vor creste cu el putin 30%.

Polonia mai este ingrijorata si de inchiderea imensei sale industrii de minerit, care ofera locuri de munca pentru peste 140.000 de oameni. Impreuna cu Ungaria, Romania, Slovacia, Bulgaria, Cehia si tarile baltice, sustine ideea de a obtine certificatele prin tranzactionare, dar considera ca ar trebui introduse gradual, pentru a asigura o perioada de reducere a dependentei de carbune si care sa permita atingerea nivelului vecinilor mai bogati.

"Este de inteles ca tarile mai sarace au o atitudine mai conservatoare. Economia din tarile noastre este mai vulnerabila", a declarat Ivanka Dilovska, oficial al Ministerului Economiei si Energiei din Bulgaria.

Politicienii sunt ingrijorati de faptul ca tranzactiile pentru certificatele de dioxid de carbon ar reduce competitivitatea industriilor consumatoare de electricitate, alungand investitorii. "Intr-un astfel de caz ar fi foarte greu sa faci afaceri in Polonia", sustine Luis Miguel Cantu, seful filialei din Polonia al companiei multinationale producatoare de ciment Cemex."Pentru moment lucram la capacitate maxima si ne gandim sa investim si mai mult, dar nu vom lua nicio decizie pana cand nu se rezolva problema schemei CO2", a adaugat acesta.

Majoritatea tarilor trebuie sa lupte cu eradicarea unei politici a preturilor controlate de stat datand din vremea comunista pentru consumatorii casnici de gaz si energie, preturi care sunt cu 30-40% mai mici decat cele din Vest.

Proiecte de amploare precum cele ale Ungariei de a construi o centrala de 2.400 de MW pe baza de gaz sau a centralelor nucleare din Lituania, Bulgaria si Romania nu vor intra in functiune inainte de 2013-2015.

Chiar si cu aceasta noua capacitate nucleara, est-europenii sustin ca nu isi pot permite sa inlcuiasca carbunele cu gazul natural - o varianta mai putin poluanta - pentru ca ar creste dependenta de Rusia. Acest lucru ar contrazice eforturile UE de a reduce aceasta dependenta, spun ei.