In regiunea, delimitata de Cercul Polar de Nord, disputata de cinci tari - Rusia, Statele Unite, Canada, Norvegia, Danemarca - exista 90 de miliarde de barili de petrol, 48 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si 44 de milioane de barili de gaz natural lichefiat. Aproximativ 84% dintre aceste zacaminte sunt submarine, dupa cum informeaza NewsIn.

Aceste noi resurse - asa-numite "nedescoperite, dar exploatabile din punct de vedere tehnic", adica nu au fost demonstrate, spre deosebire de rezervele demonstrate - nu sunt luate in calcul la volumul rezervelor mondiale de hidrocarburi. Estimarea lor comporta un grad de incertitudine, a subliniat Donald Gautoer, geolog la USGS.

Resursele energetice din zona arctica reprezinta 13% din petrolul nedescoperit din lume, 30% din gazul nedescoperit si 20% din gazul lichefiat nedescoperit.

Citeste si:

Din cei 90 de miliarde de barili de petrol din zona arctica, 30 de miliarde se afla in provincia Alaska, in timp ce restul sunt repartizate in special in bazinul Marii Barents (Rusia), in vestul Groenlandei (Danemarca) si in estul Canadei.

"Platoul Alaska este, potrivit informatiilor actuale, locul unde trebuie cautat petrol, in prezent, in zona arctica", a declarat Gautier, in conditiile in care Statele Unite au autorizat din nou forajele submarine si si-au intensificat activitatile de explorare din peninsula.In prezent, rezervele americane de petrol sunt de 22 de miliarde de barili, iar productia anuala a Statelor Unite se ridica la 1,6 miliarde.

La nivel mondial, rezervele "dovedite" de petrol sunt de 1.238 de miliarde de barili, productia este stabila, iar consumul mondial (aproximativ 30 de miliarde de barili pe an) creste in fiecare an. In consecinta, rezervele de petrol din zona arctica ar ajunge pentru trei ani. Gazul natural din Arctica reprezinta aproximativ o treime din volumul de gaz natural mondial "nedescoperit".