Atunci cand imigrantii ajung in orasul L'Hospitalet de Llobregat, de la sordida periferie a Barcelonei, ar face bine sa nu asculte muzica tare dupa 10 seara si sa nu scuipe pe strazi. "Sunt interzise scuipatul, urinatul si defecarea in spatiile publice", se poate citi pe un pliant scris in spaniola si catalana, destinat imigrantilor, al caror numar a crescut de zece ori in ultimii noua ani, ajungand sa reprezinte 24% dintre cei 263.000 de locuitori ai orasului.

In timp ce tara se indreapta spre o posibila recesiune, dupa un boom economic alimentat de muncitorii imigranti, pliantele distribuite pe strazile aglomeratului oras L'Hospitalet, locuit in mare parte de oameni din clasa muncitoare, confirma ca radicalizarea atitudinii fata de imigranti a atins si Spania, dupa ce deja s-a evidentiat in alte parti ale Europei, informeaza NewsIn.

La primaria condusa de o coalitie socialista, edilii vorbesc despre "disciplinarea" imigrantilor pentru a evita frictiunile cu spaniolii nativi, descriind masurile aplicate in aces sens, ca de exemplu o unitate speciala de politie care se ocupa in principal de plangerile legate de zgomot.

Acest demers s-a aflat in contrast cu "amnistierea" a 700.000 de imigranti ilegali, anuntata de premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero imediat dupa preluarea mandatului in 2004. In timpul campaniei pentru alegerile de anul acesta, el a acuzat opozitia conservatoare de rasism, atunci cand reprezentantii acesteia au cerut un control mai strict al imigrantilor.

Zapatero si-a surprins insa multi sustinatori cand i-a cerut primarului din L'Hospitalet sa devina ministru al imigratiei. Partidul Popular, care face parte din opozitie, s-a zbatut sa obtina voturile clasei muncitoare la alegerile din martie, iar Zapatero si-a dat seama ca rata imigrantilor, care a ajuns la 800.000 pe an, este un dezavantaj in cursa electorala, mai ales pe fondul unei scaderi economice pronuntate.

Strainii sunt folositi ca tapi ispasitori pentru criza economica

Venirea unui numar mare imigranti intr-o tara obisnuita mai degraba cu emigratia si nu cu imigratia, a schimbat structura societatii spaniole cu viteza luminii, proportia strainilor crescand de la aproape zero la 10%.

Odata instalat ca ministru al imigratiei, fostul primar din L'Hospitalet, Celestino Crobacho, a schimbat atat tonul, cat si modul de abordare a problemei imigrantilor. "Poate Spania sa primeasca pe toata lumea? Raspunsul este nu", a spus Crobach, imediat dupa ce a preluat noul post.

In timp ce insista asupra faptului ca Spania are nevoie in continuare de imigranti calificati pentru a-si putea continua dezvoltarea, el a propus platirea strainilor someri pentru a se inscrie intr-un program de "revenire voluntara in tara". De asemena, Crobacho a declarat ca vrea sa reduca vizele pentru reintregirea familiei, o masura ce ar urma sa limiteze imigratia, potrivit estimarilor sale, cu 40%. Datorita sustinerii venite din partea opozitiei, propunerile lui Crobacho au foarte mari sanse sa fie aprobate de Parlament in cursul acestui an.

Spania a sustinut si o noua propunere legislativa a UE, prin care se permite retinerea unui imigrant ilegal timp de 18 luni, dar a asigurat ca nu o va implementa.

Zapatero adoptase deja o atitudine mai putin felxibila fata de imigratie cand africanii au inceput sa emigreze in masa catre Insulele Canare, dar pozitia lui Corbacho a marcat o schimbare radicala a modalitatii de abordare fata de inceputul anului, cand un oficial guvernamental declara ca Spania mai poate absorbi cu usurinta inca 20 de milioane de straini.

Citeste si:

Dupa aceasta schimbare de atitudine, grupurile de imigranti au reactionat furios. "Strainii sunt folositi ca tapi ispasitori pentru criza economica", se arata intr-o declaratie a unei organizatii de lobby pentru drepturile imigrantilor, SOS Racismo, care considera ca propunerile lui Corbacho sunt xenofobe.

Fara imigranti, inflorirea economica, care in ultimii 13 ani a reusit sa schimbe Spania, nu ar fi avut niciodata loc. Spania a avut parte de forta de munca ieftina din Maroc, America Latina si Europa de Est, gratie careia a reusit sa construiasca sosele perfecte si milioane de imobile noi, dintre care sute de mii stau acum nevandute. Dar "banii ieftini" care au contribuit la aceasta dezvoltare au disparut acum, iar somajul a crescut cu 400.000 intr-un singur an, ajungand la aproape 10%. Printre imigranti, somajul a ajuns la 15% si este in crestere, in conditiile in care constructiile stagneaza.

"Cum sa le oferim locuri de munca imigrantilor, care sunt in general oameni cu o slaba calificare?", se intreaba Rafael Pampillon, seful departamentului economic al Institutului scolii de afaceri Empresa, din Madrid. "Cresterea economica a Spaniei s-a bazat din pacate pe sectoare precum constructiile, unde este vorba de munca intensa, muncitori necalificati si cu productivitate scazuta", a mai spus Pampillon.

"Cresterea nu a fost echilibrata, ceea ce a generat cresterea inflatiei si un deficit crescut de cont curent, dependent de finantari straine", a completat acesta. Deficitul de cont curent al Spaniei este de 10% din PIB, fiind cel mai mare din lume, in termeni nominali, dupa SUA. Inflatia a fost intotdeauna cu mult peste media din zona euro si a ajuns acum la 5%.

Imigrantii cer sa nu fie tratati ca simple "imprumuturi"

Pe de alta parte imigrantii spun ca nu pot fi tratati ca simple "imprumuturi economice", care urmeaza sa fie returnate cand nu mai e nevoie de ele. Raul Jimenez, de la organizatia Ruminahui, un grup care reprezinta imigrantii ecuadorieni care locuiesc in Spania, s-a declarat dezamagit de faptul ca Corbacho a fost numit atat ministru al imigrarii, cat si al muncii.

"Guvernul priveste imigrantii numai din perspectiva fortei de munca, nu ii priveste ca oameni", a declarat Jimenez. "Imigrantii de aici stiu ca au contribuit la imbogatirea tarii si continua sa lucreze in sectoare-chie precum constructiile. Cand aud de programe de tipul intoarcerii voluntare ii face sa simta ca nu sunt deloc bineveniti", a mai spus interlocutorul Reuters.

Afluxul brusc al muncitorilor straini, mult mai tineri decat populatia nativa a Spaniei, a determinat investitii majore in infrastructura, dupa ce a aparut de exemplu necesitatea de a redeschide o serie de scoli care se inchisesera. Cat timp a fost primar la L'Hospitalet, Corbacho obliga imigrantii sa adopte obiceiurile spaniole, sustinand si ca locuitorii orasului sunt mult mai preocupati de criminalitate, din cauza numarului mare de straini.

"Solidaritatea are o limita, la fel si resursele", a spus Maria Dolores Fernandez, responsabila cu Departamentul social al L'Hospitalet, adaugand ca orasul are deja o populatie straina mult mai mare decat poate sa asimileze. Fernandez sustine ca imigrantii insisi considera ca masurile mai dure de disciplina sunt benefice, intrucat asigura bunele relatii in cadrul comunitatii.

Unii imigranti, pe de alta parte, nu sunt asa de siguri. "Daca exista un pliant destinat imigrantilor, prin care li se cere sa nu scuipe sau sa nu se usureze, atunci se insinueaza in mod implicit ca imigrantii se comporta in acest fel", este de parere Javier Bonomi, de la organizatia sud-americana Fedelatina, din Catalunia. "Oamenii se integreaza intr-o societate atunci cand simt ca sunt bineveniti", a subliniat acesta.