Cea mai mare companie de gaze din lume, concernul rus Gazprom, a devenit, in numai cativa ani, cea mai importanta arma a Moscovei. Daca in anii '40-'50 rusii cucereau Europa cu "bocancii", arma energetica pare sa-si demonstreze eficienta dupa destramarea URSS. In numai cativa ani, Kremlinul a demonstrat ca fara gazul si petrolul rusesc Europa ramane in frig si bezna.

In 2006 a oprit furnizarea gazelor catre Ucraina, iarna, ceea ce a insemnat ca tot vestul Europei a suferit de frig. Acum, au oprit furnizarea de petrol catre Cehia, iar Praga trebuie sa apeleze la rezerve, ca sa nu ramana, de exemplu, masinile in parcari. Uniunea Europeana, care sta la "mana" Gazprom pentru circa 30% din necesarul de gaze, a inteles ca securitatea nu inseamna numai sa ai arme pentru aparare, ci si acces neingradit la energie si resurse energetice. Asa a aparut proiectul gazoductului Nabucco, o conducta ce ar trebui sa aduca gaze din zona Marii Caspice, ocolind Rusia, nu numai in ceea ce priveste transportul, ci si in ceea ce priveste aprovizionarea. Principalii furnizori de gaze ar trebui sa fie Azerbaidjan, Turkmenis­tan, Kazahstan, dar si Iran.

Sabotarea lui Nabucco

Ca raspuns la proiectul european Nabucco, rusii au venit cu o contra-oferta, South Stream, care are aproape acelasi traseu prin Europa ca si Nabucco, dar care va primi numai gaz rusesc. In plus, ca sa fie siguri ca nu vor avea concurenta din zona caspica, rusii au inceput sa-i curteze pe cei din zona caspica. Teheranul si gigantul rus Gazprom au incheiat la sfarsitul saptamanii trecute un important acord de cooperare pentru dezvoltarea campurilor petroliere si de gaze din Iran, relateaza RIA-Novosti. Ministrul iranian al petrolului, Gholamhossein Nozari, a declarat, pentru agentia Shana, ca partea rusa se va implica in constructia mai multor rafinarii si conducte ce vor deservi porturile iraniene de la Marea Caspica si Golful Persic. Oficialul iranian a precizat ca Gazpromul va participa si la constructia imensei conducte care va transporta gaz iranian spre Pakistan si India. Un alt proiect important se refera la infiintarea unei companii mixte ruso-iraniene care se va implica in dezvoltarea resurselor energetice din tari latino-americane, a mai subliniat ministrul Nozari.

De remarcat, decizia contravine noilor tendinte ale democratiilor, care isi manifesta nemultumirea fata de programul nuclear iranian. De altfel, cu cateva zile in urma, reprezentantii grupului francez Total au declarat ca este foarte riscant din punct de vedere politic sa investeasca in Republica Islamica Iran. Capitalele occidentale si-au intensificat presiunile asupra propriilor companii pentru ca acestea sa limiteze contactele comerciale cu regimul de la Teheran, cu scopul declarat de a obliga Iranul sa suspende ac­tivitatile sale de imbogatire a uraniului.

Citeste si:

Recucerirea Asiei

Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom, a declarat ca Federatia Rusa doreste sa-si sporeasca aprovizionarea cu gaze turkmene, pe fondul recentei vizite in statul central-asiatic a presedintelui rus Dmitri Medvedev. Rusia este principalul cumparator al gazelor turkmene, dar pana acum a cumparat hidrocarburi de la Turkmenistan la un pret cu mult sub cel al pietei.

In 2008, pretul la gazele turkmene s-a ridicat la 130 de dolari pe mia de metri cubi in primul semestru, un tarif ce ar putea sa creasca pana la 150 de dolari in semestrul al doilea. Gazprom vinde, in prezent gaze Europei Occidentale la un pret de cel putin 450 de dolari mia de metri cubi.

Nici Kazahstanul nu ramane in afara intentiilor Moscovei. La inceputul lunii iulie, directorul adjunct de la Gazprom Neft, Boris Zilbermints, a dezvaluit ca divizia de petrol a Gazprom este interesata sa preia compania petroliera kazaha MangistauMunai­Gas, in colaborare cu KazMunai­Gas. "Cu siguranta, KazMunaiGas va prelua 51% din Mangistau­MunaiGas si noi am fi bucurosi daca am putea sa achizitionam restul de 49%", a declarat atunci Boris Zilbermints. Reamintim, KazMunaiGas este proprietarul companiei romanesti Rompetrol.

In plus, desi abia a preluat mandatul de doua luni, Dmitri Medvedev a vizitat deja Azer­baidjanul, Turkmenistanul si Ka­zah­stanul. Ceea ce demons­treaza, o data in plus, ca Moscova nu renunta la planurile de "cucerire" energetica a Europei. De altfel, cu cativa ani in urma, presedintele Traian Basescu declara, la Washington, la dezbaterea "Energia caspica si coridorul Marii Negre", ca "Gazprom este mai eficient decat Armata Rosie in a demonstra dependenta Europei de resursele rusesti". Ca o dovada in plus, Duma de Stat, camera inferioara a Legislativului de la Moscova, a legiferat, inca de anul trecut, ca Gazprom si Transneft (detinatorul monopolului asupra oleoductelor), ambele controlate de statul rus, vor putea avea propriile servicii de securitate si informatii, dotate cu puteri extinse. Criticii acestei legi sustin ca astfel se da unda verde crearii de militii si armate private. Presa din Fede­ratia Rusa a lansat, in ultima vreme, o serie de speculatii, conform carora cele doua companii inceaca sa obtina prerogative asemanatoare si in alte state CSI.