Magistratii Curtii de Apel Bucuresti sustin ca l-au obligat pe Munaf sa le plateasca celor trei jurnalisti rapiti la Bagdad cate 2 milioane de euro, pentru a acoperi prejudiciul moral suferit in cele 55 de zile de detentie, insa acesta nu dispune de bani sau bunuri pentru a achita daunele.
„Curtea retine ca, in timpul detentiei jurnalistilor romani au suferit o adevarata trauma psihica, creata de conditiile inumane in care au fost tinuti, amenintati cu moartea, paziti de persoane inarmate, supusi la interogatorii, imprejurari in raport de care apreciaza ca suma de 2 milioane euro pentru fiecare parte civila este in masura sa acopere prejudiciul moral suferit, sens in care il va obligat pe inculpat la plata acestor sume”, se arata in motivarea Curtii de Apel Bucuresti prin care Munaf a fost condamnat la 10 ani de inchisoare.

Florance Aubenas si Giuliliana Sgrena, alte doua jurnaliste rapite in Irak, au dat declaratii de martor in acest dosar, se arata in motivare. "Acestea au confirmat ca jurnalistii au fost tinuti in subsolul unei case, cu ochii acoperiti, cu calusul, legati alternativ cu sfori sau catuse. Picioarele erau legate de franghii, erau condusi la toalete cu banderola peste ochi si cu mainile legate, de doua sau trei ori pe zi", potrivit documentului de la instanta.

Motivarea citeaza declaratiile exacte ale celor doua ziariste. "Eram alungiti pe saltele cu interdictia de a misca. Au fost batuti. Ne era interzis sa vorbim intre noi. Eram in mod constant amenintati cu moartea, daca nu faceam ceea ce ne cereau rapitorii nostii”, sunt afirmatiile date de acestea si aflate la dosarul Curtii de Apel.

In timpul procesului, jurnalistul Ovidiu Ohanesian le-a cerut magistratiilor sa dispuna sechestrul asigurator pe bunurile lui Mohammad Munaf, insa Curtea a constatat ca Munaf nu detine imobile, nu este actionar decat la o firma in faliment si nu detine conturi bancare.

„Conform raspunsurilor existente la dosar, inculpatul si sotia a nu detin imobile(...)nu figureaza ca actionar al societatilor admise la tranzactionare pe piata de capital (...) acesta nu detine conturi deschise. Singurul cont deschis a fost la Finans Bank, Curtea dispunand instituirea sechestrului asigurator, insa contul s-a dovedit a fi zero. In ceea ce priveste societatea comerciala, la care inculpatul si sotia sa erau inregistrati ca fiind actionari, aceasta este in faliment, conform adresei de la Registrul Comertului. Singura societate la care Mohammad Munaf apare ca fiind actionar si care nu este in faliment, este Rio Bucovina, dar, conform declaratiei martorului Saracu Nicolae, inculpatul Mohammad Munaf nu mai este actionar", se mai arata in motivarea sentintei.

Curtea de Apel Bucuresti a decis, pe 13 iunie, condamnarea lui Omar Hayssam la 20 de ani de inchisoare in baza Legii privind prevenirea si combaterea terorismului, raportat la articolul 189 Cod Penal privind lipsirea de libertate a unei persoane si la 10 ani interzicerea unor drepturi.
In varsta de 51 de ani, Mohammad Munaf le-a servit ca ghid in Irak jurnalistilor Ovidiu Ohanesian, Sorin Miscoci si Marie Jeanne Ion, care au fost tinuti ostatici 55 de zile in 2005. La eliberarea lor, banuindu-l de complicitate cu rapitorii, armata americana l-a arestat.

Munaf, care are cetatenie americana din anul 2000, este in custodia fortelor americane din mai 2005. In 2006 un tribunal irakian l-a condamnat la moarte, intr-un proces controversat, pe motiv ca a ajutat la rapirea a trei ziaristi romani, in 2005, la Bagdad.

Mohammad Munaf a fost condamnat la moarte prin spanzurare de instanta Tribunalului Penal de la Bagdad. Curtea Irakiana de Casatie a anulat sentinta de condamnare la moarte pronuntata in 2006 de un tribunal irakian impotriva lui Mohammad Munaf, a anuntat pe 1 martie 2008, avocatul sau american, Joseph Margulies, intr-un e-mail trimis agentiei Associated Press. Instanta superioara irakiana a luat aceasta decizie, motivand ca din documentele curtii de prima instanta nu se poate determina rolul pe care Munaf si ceilalti acuzati l-au avut in rapirea celor trei jurnalisti romani, la Bagdad, in 2005. Procurorul irakian a fost de acord cu decizia Curtii de Casatie, a precizat avocatul Margulies in e-mailul trimis Associated Press.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.