Prioritatile de politica externa ale Romaniei au in centru sporirea atentiei politice la nivel regional si intarirea cooperarii in zona Marii Negre. In acest sens, Romania sustine initiativa Sinergia Marii Negre, dar si alte proiecte comune la Marea Neagra privitoare la securitatea la granite, transport si energie, care pot ajuta dezvoltarea economica, spori increderea si reduce tensiunile.

Regiunea Marii Negre a atras atentia UE si NATO din cauza importantei sale ca punct important pentru transportul petrolului si gazelor din Rusia si din Bazinul Caspic spre Occident, precum si din cauza apropierii sale de instabilul Orient Mijlociu si de regiunile din Caucaz. Parlamentarii europeni au pledat joi si in favoarea unor etape intermediare inainte de extinderea UE, dincolo de politica actuala de vecinatate, pentru a raspunde asteptarilor tarilor vecine din est, fara a le inchide usa Uniunii.
Potrivit autorului raportului, crestin-democratul german Elmar Brok, "trebuie gasite intrumente intermediare intre extindere si politica de vecinatare" pentru anumite tari pe care UE nu este in masura sa le integreze pe termen scurt.

Citeste si:

"Astfel, le-am da ceva imediat, fara sa le inchidem usa complet", a precizat el in marja sesiunii Parlamentului European de la Strasbourg. In raportul adoptat joi, parlamentarii europeni apreciaza ca "prapastia conceptuala, politica si juridica ce exista intre strategia de extinderii a Uniunii si politica sa de vecinatate trebuie sa fie umpluta pentru a raspunde asteptarilor vecinilor din est". Membrii PE se declara convinsi ca "strategia de extindere ar trebui sa fie insotita de un evantai mai diversificat de cadre contractuale exterioare", care ar putea fi "structurate ca niste cercuri concentrice permeabile intre ele". Indeplinind anumite conditii, statele care doresc ar trebui sa aiba posibilitatea de a "trece de la un statut la altul".

Croatia, tara candidata cea mai avansata in negocierile de aderare la UE, nu are nevoie de asemenea etape, apreciaza Elmar Brok. "Dar pentru altele mai putin avansate, ar fi o etapa intermediara interesanta", apreciaza el. Comisarul pentru extindere Olli Rehn a salutat in marja sesiunii aceste "idei noi", care s-ar putea aplica unor tari precum Ucraina, Republica Moldova sau Georgia. Dar el a respins clar ideea ca aceste instrumente "s-ar putea aplica uneia dintre tarile candidate sau candidate potentiale". "Acest lucru este valabil pentru intregii Balcani si Turcia", a spus el.