Masiva extindere a Uniunii Europene, marcata anul trecut de integrarea a zece noi state, nu a aruncat blocul european in haosul prezis de cei mai pesimisti dintre eurosceptici, insa europenii se pregatesc sa sarbatoreasca pe 1 mai aceasta largire istorica cu o atitudine mai degraba morocanoasa, marcata de ingrijorarile privind viitorul nesigur al Constitutiei europene, relateaza AFP.

Ipoteza destul de credibila a unui eventual "NU" la referendumul de ratificare a tratatului din Franta, ce va avea loc pe 29 mai, alimenteaza speculatiile cu privire la capacitatea UE de a functiona in continuare in "costumul" strimt al tratatului de la Nisa, croit in anul 2000 de cei 15. Speculatiile sint intarite de resuscitarea temerilor legate de impactul social al extinderii in Franta si in Germania, principalele motoare ale constructiei europene in ultimii 40 de ani. Daca primele luni dupa aderarea celor zece noi state au fost aproape senine, neintelegerile, suspiciunile sau scandalurile interne s-au succedat incepind din toamna. Paroxismul a fost atins in martie, cu polemica in jurul directivei "Bolkenstein" privind liberalizarea serviciilor, acuzata de Germania, Franta si Suedia ca favorizeaza "dumpingul social" in favoarea noilor membri. Directiva a fost respinsa, spre marea dezamagire a uneia dintre cele mai fervente sustinatoare, Polonia.

Amplificarea diviziunilor

Pozitiv din punct de vedere economic, complicata din punct de vedere politic, extinderea este analizata dupa un an de mai multi experti. "Din punct de vedere economic, extinderea este mai degraba un succes. Noile tari intrate au recuperat din intirziere mult mai rapid decit ne asteptam", spune Aurore Wanlin, de la Centrul pentru Reforma Europeana din Londra. "Pe plan politic, este mult mai dificil decit ne gindeam pentru ca populatia nu a fost pregatita pentru extindere. Un exemplu este Franta", subliniaza expertul britanic, comentind ca, din acest punct de vedere, polemica in jurul directivei "Bolkenstein" este extrem de relevanta.

Katynka Barysch, un alt expert al institutului londonez, vede la rindul sau "semne nelinistitoare de amplificare a diviziunilor intre "vechea" si "noua" Europa". Comisia Europeana a evaluat la 4% pe an potentialul de crestere economica a noilor membri, adica dublul fata de cresterea de 2,1% prognozata pentru anul 2006 pentru zona euro. Medalia are insa si un revers.

Conditiile de munca din intreprinderile noilor tari membre ramin net inferioare celor din statele zonei euro. In acestea din urma, "numerosi muncitori au sentimentul ca concurenta in cadrul Europei largite are ceva inechitabil", arata Barysch. Pina acum, extinderea a schimbat cu putin viata cotidiana a celor 450 de milioane de cetateni ai UE. Ridicarea barierelor vamale a pus capat ambuteiajelor formate de camioanele de transport la frontierele Europei centrale, iar Vestul nu a fost afectat de preconizata invazie de muncitori din Est.

Citeste si:

Muncitorii din Vest, speriati de concurenta

Delocalizarea serviciilor si unitatilor de productie din Europa occidentala catre Est, fenomen care a debutat inainte de momentul extinderii, a continuat si dupa aderarea efectiva a celor zece noi tari, provocind dezbateri vii in special in Germania si Franta.

De zece ani, numeroase intreprinderi si-au transferat activitatile catre Est, in special din sectoarele agroalimentar, electronic, mecanic, informatic, al constructiilor de masini si echipamentelor pentru transport. Transferindu-si productia pe niste piete noi, aflate intr-o crestere economica puternica, si implementind o strategie de reimport in Occident, aceste intreprinderi au fost atrase, potrivit mai multor analize, de mina de lucru ieftina si inalta calificare a salariatilor din Est, dar si de filiera de liber-schimb creata intre tarile occidentale si cele din Est, care au favorizat reimporturile.

Incepind din 1992, intre UE si tarile ex-comuniste au fost semnate mai multe acorduri care prevedeau o scadere progresiva a taxelor vamale, "ceea ce a facut posibile strategiile de reimport", arata analistul in economie Claude Pottier. Astfel, transferurile de activitate au debutat inca din anii ‘90, fara a fi direct legate de aderarea efectiva a noilor tari membre.

"Noii europeni" simt avantajele Uniunii. Sprijinul fata de Uniunea Europeana (UE) a crescut in cele mai mari patru state care s-au alaturat blocului comunitar in urma cu un an, releva o serie de sondaje efectuate in Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia. Cei mai entuziasti dintre "noii europeni" sint slovacii (83%), urmati de polonezi (79%), unguri (73%) si cehi (70%).

Pe masura ce temerile cetatenilor din statele respective au fost infirmate, starea de spirit s-a ameliorat. In Polonia, de pilda, sprijinul pentru UE a crescut cu 20% comparativ cu anul trecut, cresterea cea mai spectaculoasa, de la 20% la 72%, inregistrindu-se in rindul fermierilor, mari beneficiari ai extinderii datorita cresterii cererii pentru produsele lor si subventiilor europene primite. Semnificativ este si faptul ca a scazut procentul euroscepticilor, in Polonia ajungind de la 20% la 14%.