Mandatul presedintelui George W. Bush la Casa Alba se apropie de final, iar bilantul liderului american nu arata bine. Concentrandu-si toate energiile in directia razboaielor pornite de SUA in Irak si Afganistan, mai nou si asupra Iranului, administratia de la Washington a pierdut din ochi America Latina.

Relatiile SUA cu vecinii sud americani s-au degradat vizibil in ultimii ani, desi, la preluarea mandatului, presedintele George W. Bush decreta America Latina drept o prioritate. Rezultatele politicii americane sunt evidente: guvernele de stanga ale lui Chavez, Castro, Morales sau Bachelet s-au consolidat in America de Sud, sfidand regulile economice impuse de "Noua Ordine Mondiala". Singura exceptie pe aceasta harta care se coloreaza in rosu ramane presedintele Columbiei, Alvaro Uribe, un aliat al americanilor. Tot aceasta politica gresita a facut ca in America Latina a ultimelor cinci decenii, sentimentul anti-american sa se amplifice, dand apa la moara socialistilor si radicalilor de stanga.

Cunoscutul analist Noam Chomsky aprecia, recent, intr-un ziar columbian, ca "daca pentru o buna perioada de vreme Statele Unite erau convinse ca domina si controleaza America Latina, cu toate bogatiile sale naturale, investitiile si guvernele, pentru prima data in istoria sa, America Latina a iesit de sub acest control". Statisticile au aratat ca, pentru a-si promova inte­resele in regiune, administratiile americane care s-au perindat la putere in secolul XX au reusit sa alunge de la putere sau sa submineze guvernele unui numar de 40 de state din America Latina. De fapt, aliatele Statelor Unite din America Latina pot fi numarate pe degete si nici nu reprezinta un motiv de mandrie. SUA au fost sprijinite de guvernele salva­doriene, care au ucis cu brutalitate peste 75.000 din proprii cetateni, junta militara a Argentinei care a torturat, rapit si omorat 30.000 de barbati, femei si copii, si dictaturile din Uruguay si Paraguay care au participat la operatiuni de rapire si torturare a clandestinilor.

Invazia socialistilor

Pana nu demult inamicul numarul unu al administratiilor americane era Cuba, prin liderul sau comunist Fidel Castro. In ultimii noua ani, pe lista neagra a SUA s-a adaugat Venezuela, o data cu venirea la putere a lui Hugo Chavez, care l-a comparat pe Bush cu Hitler. Americanii nu s-au impacat nici cu alegerea, in 2005, a socialistului Evo Morales, ca presedinte al Boliviei, tinand cont ca acesta si-a declarat marele respect politic pentru Fidel Castro si Hugo Chavez. SUA s-au trezit, in urma cu doi ani, cu revenirea la putere a fostului lider marxist Daniel Ortega, dupa ce ex-presedintele George Bush a jucat un rol cheie in alungarea de la putere a guvernului lui sandinist. Ortega se alatura astfel echipei radicale Castro - Chavez - Morales. In America de Sud exista si asa numitul grup al stangii moderate, format din presedintele chilian, Michele Bachelet, al Braziliei, Igancio Lula da Silva, si al Argen­tinei, Kristina Fernandez de Kirchner.

Citeste si:

Santaj cu petrol

Cunoscuta drept cel mai mare exportator de petrol din America de Sud, respectiv ocupanta a pozitiei a cincea in lume la acest capitol, Venezuela se afla, din 1998, la mana fostului ofiter de armata Hugo Chavez.

Declansator al unei "revolutii bolivariste", potrivit propriilor spuse, presedintele venezuelean, aflat, in prezent, la cel de-al treilea mandat, si-a propus, anul trecut, sa desavarseasca marea natio­nalizare care a inghitit, in 1973, industria petro­lului si a otelului, anuntand trecerea in proprietatea statului a principalelor companii energe­tice si de telecomunicatii. Inspirat de decizia Adunarii Nationale din ianuarie 2007 de a-i permite sa conduca, timp de un an si jumatate, prin decret, Chavez avea sa dispuna, in mai, anul trecut, preluarea, de catre stat, a patru proiecte petroliere din delta fluviului Orinoco, evaluate la peste 30 de miliarde de dolari, ce pompau zilnic peste 600.000 de barili de petrol pe zi.

Deloc pe placul dezvolta­torilor americani, masura a adus Venezuela in fata instantelor din SUA, la initiativa Exxon Mobil, liderul de la Caracas amenintand Washin­gtonul ca nu va mai primi "nici o picatura de petrol". Departe de a viza doar continentul ame­rican, amenintarile lui Hugo Chavez aveau sa se indrepte, ulterior, si spre Europa. Deranjat de deci­zia parlamentarilor europeni de a adopta, recent, o lege ce permite retinerea imi­gran­tilor ilegali pana la 18 luni si stabilirea unei restrictii de circulatie de pana la cinci ani, Chavez a rabufnit saptamana trecuta, avertizand ca "petrolul vene­zuelan nu va ajunge in sta­tele care aplica aceasta direc­tiva rusinoasa".