"Moldovenii sunt acum bine informati in ceea ce priveste riscurile plecarii in strainatate, dar sunt gata de orice pentru a scapa din situatia disperata din tara lor si continua sa cada in capcanele traficantilor", spune Anna Revenko, directoarea La Strada-Moldova, asociatie care ajuta victimele traficului de fiinte umane.

Dupa declararea independentei Republicii Moldova, in 1991, circa 800.000 de persoane, adica o treime din populatia activa a tarii, au emigrat pentru a scapa de o situatie economica sumbra. Traficantii se folosesc de aceasta emigrare masiva, legala si ilegala, estimarile oficiale vorbind despre 60.000 de victime ale traficului de persoane, la o populatie totala de 3,6 milioane de locuitori.

"Circuitele traficului fiind subterane si majoritatea victimelor pastrand tacerea, aceste cifre sunt considerate ca fiind mult sub cele reale", subliniaza Sonia Panzani, coordonatoare a organizatiei Medici fara Frontiere in Republica Moldova.

In aprilie 2008, Republica Moldova a fost plasata printre codase in raportul anual al Departamentului de Stat american privind traficul de persoane, care condamna in special lipsa anchetelor privind eventuala complicitate a unor functionari ai statului si neaplicarea unui cadru legal care, teoretic, este satisfacator.

"Acest raport este incomplet. El nu vorbeste despre progresele facute si mai ales despre punerea in aplicare a unui sistem national de inregistrare a victimelor", declara in replica ministrul moldovean al protectiei sociale, Galina Balmos.

"Victimele sunt in general femeile cu varsta intre 19 si 24 de ani, provenite din mediu rural, din familii dezmembrate sau cu probleme de violenta, recrutate de catre cunostinte, adesea femei, pentru a fi exploatate sexual", explica locotenent-colonelul Iurie Ursan, unul dintre sefii centrului de lupta impotriva traficului de fiinte umane.

Potrivit cifrelor acestui departament din Ministerul moldovean de Interne, in 2007, 81% din victimele traficului de persoane au fost femei, 5% barbati si 4% minori. In 87% din cazuri, obiectivul traficului a fost exploatarea sexuala, in 10% din cazuri munca fortata si in 2% din cazuri cersitul.

France-Presse isi ilustreaza ancheta cu marturia Alinei, o victima a traficului de persoane. Alina avea 20 de ani cand "iubitul" sau a pacalit-o sa plece din tara pentru a se angaja ca vanzatoare in Portugalia. La fel ca numeroase compatrioate, saraca si naiva, tanara taranca nu suspecta ca de fapt va fi "vanduta" si obligata sa se prostitueze in Dubai. "Iubitul" sau i-a obtinut viza pentru Portugalia si a condus-o la aeroport, unde a incredintat-o altor doi barbati. Ajunsa la Lisabona, ea a fost inchisa impreuna cu inca o tanara intr-un apartament si i s-a confiscat pasaportul. "Atunci mi-am dat seama ca am ajuns in mainile traficantilor", marturiseste ea, plangand.

Citeste si:

O saptamana mai tarziu, cele doua au fost trimise in Dubai. "Pe aeroport, mi-a dat pasaportul in ultimul moment, nu am indraznit sa tip, eram paralizata", a spus ea. La sosirea in Dubai, cele doua tinere din Republica Moldova au fost "vandute" unei uzbece casatorita cu un politist din Emiratele Arabe Unite. Cuplul "controla" 11 moldovence si ucrainence, toate ingramadite intr-o camera.

"Trebuie sa te prostituezi in baruri, in discoteci, pe strada, iar daca refuzi te bat si pot chiar sa te omoare", a fost avertizata Alina de una dintre fetele care se afla de mai mult timp in Dubai. "Patroana" fixa conditiile: Alina, supravegheata in permanenta, trebuia sa produca 10.000 de euro, dupa care urma sa isi primeasca primi pasaportul inapoi.

Dupa trei luni, a reusit sa fuga, a cerut ajutor politiei, dar a fost trimisa in inchisoare. Intelegand ca nimeni nu va ajuta, decide sa se prostitueze pentru a castiga bani sa se intoarca in tara si naste un copil. La sfarsitul anului 2006, ea si copilul sunt eliberati si repatriati, prin intermediul ambasadei ruse la Dubai.

Ca majoritatea victimelor, nici Alina nu vrea sa depune plangere in justitie pentru ce i s-a intamplat. "Politia si justitia sunt coplicii traficantilor", crede ea.

Pe langa femei, mii de copii din Republica Moldova, ai caror parinti pleaca sa munceasca in strainatate, in special in Rusia, cad victime traficului de fiinte umane sau cresc in orfelinate.
Ana, in varsta de 14 ani si Natasa, in varsta de 12 ani, incearca sa treaca peste soc: la fel ca mii de copii din Republica Moldova, cele doua surori vor fi parasite de inca unul dintre membrii familiei, care trebuie sa mearga sa munceasca in Rusia. "Nu pot sa ma mai ocup de ele", explica matusa lor, in varsta de 50 de ani. "Trebuie sa plec in Rusia in septembrie, impreuna cu fiul meu", adauga ea.

Asistena sociala care se ocupa de fetite, Angela, este disperata. Abia reusise sa le instaleze in acest nou camin pe cele doua fete a caror mama a plecat sa munceasca la Moscova, in urma cu un an si jumatate. Femeia nu a si-a mai contactat fetele si Angela banuieste ca a cazut victima traficului cu fiinte umane. Tatal, alcoolic si uneori violent, nu se ocupa de fiicele sale, care se refugiasera la un moment dat la un vecin.

"Nu mai exista nicio solutie pentru ele, doar sa mearga intr-un orfelinat din oras", explica asistenta sociala, in timp ce adolescentele in lacrimi protesteaza. "Voi fugi", explodeaza cea mare. "Nu te putem tine, nu ti s-a cerut parerea", ii raspunde varul sau, in varsta de 25 de ani.

"Acesti doi copii sunt deja victime indirecte ale traficului cu fiinte umane si fac parte din grupul care ajunge cel mai usor in mainile traficantilor", avertizeaza asistenta sociala, aprobata de un psiholog din organizatia Medecins du Monde.