Liber la cenzura in Republica Moldova

Directorul Editurii Arc, Iurie Birsa, al Editurii Prut International, Oleg Bodrug, al Editurii Epigraf, Oleg Bujor, al Editurii Museum, Iurie Colesnic, al Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu, al IEP Stiinta, Gheorghe Prini, si directorul Editurii Litera, Anatol Vidrascu, sunt semnatarii unei scrisori de protest. Subiectul acestuia este un proiect de lege, “pentru modificarea si completarea Legii nr. 939-XIV din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editoriala”, deja votat, in prima lectura, de Parlamentul Republicii Moldova.

Unul dinrte cele mai controversate pasaje ale acestuia suna astfel: “Se interzice editarea literaturii care contine contestarea si defaimarea statului si a poporului, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenta publica, precum si alte manifestari ce atenteaza la regimul constitutional”.

Editorii au mai fost pusi pe jar si de faptul ca in aceeasi lege se interzice cenzurarea lucrarilor. Pe de alta parte, ei sunt de parere ca anumite “stipulari sunt absolut ilegale din motivul ca impun o discriminare economica a cetatenilor Republicii Moldova pe principii corporative si impun o concurenta economica neloiala, situatia agravandu-se prin utilizarea inechitabila a banilor publici, mai ales ca acesti bani se aduna inclusiv prin impozitele platite de angajatii editurilor ignorate (ca persoane fizice) si de la institutiile editoriale si poligrafice (ca persoane juridice)”, se arata in scrisoare.

“Editurile au fost si sunt privite de guvernarea actuala ca un instrument ideologic. Nu intamplator, la inceputul anilor 2000 ei au intervernit in Legea activitatii editoriale cu interzicerea detinerii de catre un agent economic strain in cadrul editurilor moldovenesti mai mult de 49%. In acest proiect, aprobat in prima lectura de catre Parlamentul RM, acest punct a fost omis”, crede directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu.

El tine sa accentueze: “Ironia e ca aceeasi oameni au modificat legea atunci si acum. Si-au dat seama ca marii editori straini nu se imbulzesc la piata de carte din Republica Moldova. Era un punct mort aprioric. Comunistii se erijeaza in mari aparatori ai statalitatii Republicii Moldova. Si cred ca statul sunt ei. In cazul articolului cu pricina, unde au scos in prim-plan statalitatea, (daca e sa fac o paranteza, aceste enunturi sunt deja incluse in Codul penal al RM), atunci manualele de romana care mai apar acum vor trebui modificate cu “manual de limba moldoveneasca”, studiul lui Iorga “Basarabia, pamant romanesc”, “Doina” lui Eminescu, poezia lui Iulian Fruntasu “Tara mea” vor cadea sub incidentul acestui articol. Dupa mine, comunistii cred ca cetatenii care au mai ramas in RM citesc pe nerasuflate. Fals. Consumul de carte in RM este ca si in judetul Vaslui sau Gorj.

Dar mimarea unei activitati legislative, crearea unui haos in legislatie vor duce la o revizuire completa a legislatiei dupa 2014. Nu stiu cine va mai ajunge pana atunci. In ultimii ani comunistii au favorizat editurile de stat prin alocarea de bani in fiecare an. Nu conteaza daca este cadru legal sau nu. Acu si-l creeaza. In ultimii ani, la editurile de stat au aparut operele marilor ideologi ai literaturii sovietice, carti care sunt repartizate in bibliotecile din RM. Declaratia editorilor din RM este un strigat de disperare. Uitati la o margine de lume, aici incepe Zona. Iar stalkerii se ascund pe undeva. Resemnati si ei. Priviti de sus de la Bucuresti, priviti indiferent de la Bruxelles, priviti cu o pofta mesianica de la Moscova, cetatenii RM sunt lasati la cheremul si poftele comunistilor”, concluzioneaza Erizanu.

“Nu ma surprinde deloc acest lucru, cum nu ma mai surprinde de mult ce se intampla in Republica Moldova. In asemena cazuri, cand este vorba de presa sau de editare, singurul paragraf de lege ar trebui sa fie: este interzis sa interzici. Restul sunt supuse interpretarilor. Nimeni nu incearca sa faca din literatura o instigare la violenta. Iar in cazul literaturii, nu se pot aplica aceleasi principii ca in cazul manifestelor, afiselor lipite pe ziduri sau discursurilor in spatiul public. Asa, ar trebui sa scoatem, retrospectiv, din biblioteci, scoli si librarii, mii de opere, de la “Jurnalul unui opioman” al lui Thomas de Quincey, pana la “Duduca Mamuca” a lui Hasdeu sau “Poemul invectiva” a lui Bogza, ca sa dau doar cateva exemple”, subliniaza Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor, adaugind ca “un proiect de lege care implica cenzura presupune ca inainte de toate sa existe aceasta institutie a cenzurii. Eu sunt foarte optimist cand apar asemenea legi tampite care, tocmai prin caracterul lor irational, nu se pot aplica”.

“Este o problema politizata. Sigur ca se vor condamna operele, cartile si autorii care vor sustine in primul rand ca scriu in limba romana si carti care se considera aici, din punctul de vedere al autoritatii, ca submineaza calitatea Republicii Moldova. Apoi cartile care vor prezenta istoria adevarata a acestui teritoriu, a acestui pamant. Basarabia, pamant romanesc. Deci aici se tinteste. Asta se urmareste, sa se inchida gura acelor istorici, acelor scriitori si oameni de cultura care urmeaza ideea romanismului aici in Basarabia”, e de parere Arcadie Suceveanu, vicepresedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. El subliniaza si problemele imediate ridicate de proiectul de lege: “Editorii nu vor tipari manuale de limba si literatura moldoveneasca. Si in felul asta, editorul Prut International va trebui sa disponibilizeze o suta de lucratori”.

“Modificarile pe care vrea sa le aduca Parlamentul Republicii Moldova Legii nr. 939-XIV, cu privire la activitatea editoriala, sunt foarte ciudate. Pe de o parte, un articol de lege globalist, “european” - persoanele straine pot desfasura activitati editoriale cu drepturi depline pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de alta parte, un articol de lege cu efect de cenzura. Oricat o sa para de ciudat, nu sunt de acord cu nici una dintre aceste doua modificari”, declara scriitorul Marius Ianus, redactor-sef al revistei “Stare de urgenta”, dedicata promovarii scriitorilor moldoveni.

El isi explica pozitia mai pe larg: “Din perspectiva faptului ca publicatiile, gandurile scrise si propagate in masa, sunt un act de cultura, iar cultura trebuie sa isi pastreze specificul national, ba chiar sa tina cu dintii de el in aceasta lume terna aservita banului anglo-saxon, as pastra legea care nu le da dreptul cetatenilor straini sa detina mai mult de 49% din actiunile caselor de editura si ale publicatiilor. Specific ca aceasta lege ma afecteaza si pe mine, in cazul revistei “Stare de urgenta”, dar o consider buna. Mai mult, as aplica o lege de genul asta si in Romania. A doua lege e clar o tampenie sovietica - literatura nu poate fi ingradita de nici un fel de restrictii, miezul literaturii adevarate e tocmai libertatea deplina a scriitorului. In concluzie, parerea mea e ca puterea comunista de la Chisinau abereaza din nou, isi cauta si isi gaseste de lucru producand aiureli, incearca sa le faca pe plac stapanilor de la Bruxelles, dar si celor de la Moscova si... da cu bata in balta de cate ori are ocazia”, pune Ianus punctul pe i.

Pozitia lui Mihail Vakulovski e si mai transanta: “Daca, sincer, nu ma intereseaza deloc soarta editorilor - de pe ambele maluri ale Prutului -, care-s niste escroci ordinari, ceva mai marsavi chiar si decat vamesii si politistii. Desi nascut in URSS/R. Md, am publicat doar cartea de debut la Chisinau, in rest - a fost mult mai simplu si mai convenabil sa-mi editez cartile (si traducerile) in Romania, asa ca n-ar trebui sa ma intereseze legea cu privire la activitatea editoriala si modificarile propuse de pres. parlamentului Md”.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe