In Ucraina au circulat zvonuri pe site-urile de stiri referitoare la o crestere brusca a nivelului de radioactivitate de la Cernobil, informeaza EUobserver. Oamenii au sunat in numar mare la serviciile de urgenta pentru a intreba daca trebuie sa ramana in case. Dupa cateva ore, Guvernul ucrainean s-a vazut nevoit sa intervina public si sa linisteasca populatia, spunand ca nivelul de radiactivitate din toata tara este la cote normale.

Potrivit Radio Polskie, si in Polonia au circulat zvonuri pe internet despre apropierea unui nor radioactiv dinspre Rusia. Totul ar fi pornit de la informatia ca un laborator de la Pulawy, un oras situat la sud-est de Varsovia, a raportat un nivel radioactiv ridicat, dar informatia s-a dovedit a fi falsa.
In cazul Poloniei, sursa zvonurilor pare sa fi fost incidentul de la centrala nucleara din Slovenia, care a declansat o alerta la nivel european, fara sa reprezinte insa un pericol nici pentru Slovenia, nici pentru restul tarilor europene. La centrala de la Krsko, exploatata in comun de Slovenia si Croatia s-a inregistrat o scurgere la sistemul de racire, determinand oprirea reactorului. Scurgerea a fost insa de apa, nu de substante radioactive, a subliniat conducerea centralei, in timp ce presedintia slovena a Uniunii Europene a afirmat ca nici populatia, nici mediul nu sunt expuse niciunui risc.
In afara incidentului din Slovenia, un altul avusese loc in Cehia marti dimineata. Sistemul de siguranta al centralei nucleare de la Dukovany, deschisa in urma cu 35 de ani, a oprit automat alimentarea cu energie a unuia dintre reactoare, dupa ce un angajat a intrerupt din greseala sistemul de racire. Nici incidentul din Cehia nu a provocat pagube mediului, potrivit purtatorului de cuvant al centralei. Totusi, incidentul a provocat formarea unui nor alb de vapori deasupra cladirii in care se afla reactorul.
Cele doua incidente si zvonurile care cu circulat miercuri intervin in contextul eforturilor coordonate ale Comisiei Europene si industriei nucleare de a spori increderea opiniei publice in energia nucleara, dupa ce investitiile in acest sector au fost grav afectate de dezastrul de la Cernobil.

"Energia nucleara poate, bineinteles, sa isi aduca o contributie majora la combaterea incalzirii climatice", declara presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso la Forumul European al Energiei Nucleare de la Praga, la sfarsitul lunii mai. "Energia nucleara ne ajuta sa sporim securitatea energetica a Uniunii, sporeste diversificare surselor noastre de energie si reduce dependenta noastra fata de gazul importat", a spus el.

In spatiul Uniunii Europene exista 152 de reactoare in 15 tari, care acopera 14% din consumul de energie european. Dar ponderea energiei nucleare va scadea pana in 2020, in pofida deschiderii a sase noi reactoare in Finlanda, Franta, Bulgaria, Lituania, Romania si Slovacia pana in 2015.
Ostilitatea opiniei publice este principala explicatie pentru acest lucru, doar 20% dintre cetatenii europeni fiind favorabili energiei nucleare, dupa catastrofa de la Cernobil care este inca destul de vie in memoria colectiva. In aprilie 1986, reactorul numarul 4 al centralei, situata la circa 100 de kilometri de Kiev, a explodat, contaminand o mare parte din Europa si mai ales Ucraina, Belarusul si Rusia.
Un bilant al ONU estima, in septembrie 2005, la 4.000 numarul deceselor din Ucraina, Belarus si Rusia in urma unor forme de cancer determinate de contaminarea radioactiva, insa acest raport a fost contestat de numeroase organizatii neguvernamentale. Oficial, numai in Ucraina se considera ca 2,3 milioane de persoane au avut de suferit de pe urma catastrofei. Intre 1986 si 2006, 4.400 de ucraineni - copii sau adolescenti in momentul catastrofei - au fost operati pentru cancer de tiroida, consecinta cea mai evidenta a iradierii, potrivit Ministerului Sanatatii.
Centrala de la Cernobil, al carei ultim reactor a continuat sa produca electricitate, a fost inchisa in decembrie 2000.