In timp ce comunitatea armeana din Franta, militanta pentru o recunoastere clara a genocidului provocat de turci, se afla in toiul pregatirilor pentru comemorarea tragediei de acum 90 de ani, chestiunea revine si in atentia liderilor europeni, care ii pun in carca Ankarei o povara in plus, in drumul catre realizarea visului ei european.

Masacrul in urma caruia circa 1,5 milioane de armeni si-au pierdut viata s-a aflat pe ordinea de zi a deputatilor germani din Bundestag, acestia cerandu-i Turciei o recunoastere imediata a atrocitatilor. Insa ambasadorul turc la Berlin, Mehmet Ali Irtemcelik, a reactionat imediat, avertizand ca o eventuala condamnare oficiala a tarii sale privind evenimentele de acum noua decenii nu ar duce decat la "otravirea" istoriei nationale, cu scopul de a impiedica intrarea Turciei in familia europeana a celor 25.

Pe de alta parte, intr-un moment in care Franta se confrunta cu un numar tot mai mare al celor care se exprima negativ cu privire la ratificarea Constitutiei comunitare, cauzat, in mare parte, tocmai de acceptarea unor noi state in Uniune, si in special a Turciei, premierul de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat ca Parisul ar face o mare eroare transformand integrarea tarii sale intr-o "miza politica interna". Erdogan crede ca UE "nu este un club crestin", ci un spatiu de reconciliere, iar democratia laica a Turciei nu va permite vreodata o reforma de nationalism religios. Totusi, premierul turc evita inca sa discute problema genocidului din 1915, mentionand doar ca arhivele nationale au fost deschise cercetatorilor care doresc sa analizeze acest subiect.