Miscarea cunoscuta drept "emotional hardcore" - pe scurt "emo" - isi are, se pare, radacinile intr-un stil de muzica desprins din muzica punk si indie din ultima decada.
De exemplu, piesa grupului american My Chemical Romance, numita Cancer, cu versurile ei visatoare, unii ar zice sumbre, care invoca moarte si pesimism, ar putea suna unora mai in varsta apropiate celor ale lui Leonard Cohen.

O astfel de muzica - zic foarte multi - ar fi generat si un stil de viata aparte al unei intregi generatii.
Iar tinerii emo ar fi chiar usor de recunoscut pe strada: imbracati de obicei in negru, cu jeansi stramti, tenisi si cu parul taiat inegal, cu suvite cazand peste ochi. Piercingurile si tatuajele ar completa imaginea.
In Marea Britanie tinerii emo au fost atacati de presa conservatoare, mai exact de ziarul Daily Mail. Acesta i-a acuzat pe tineri ca ar promova ideea de moarte, automutilarea si ceea ce a fost identificat a fi un val de sinucideri in randul tinerilor.

William Grant are 19 ani si participa la protestul tinerilor din Londra. El spune ca toate criticile aparute prin ziare au un fundament fals din start:

Citeste si:

"Pot intelege cum ajung unii sa creada asa ceva. Dar daca ascultati cu atentie versurile veti vedea ca sunt totusi extrem de pozitive" spune acest tanar.

Este curentul emo unul care indeamna la sinucidere, sau, dimpotriva - asa cum spune tinerii - e vorba de o muzica si de niste versuri care te indeamna de fapt sa gandesti mult mai profund?

Oricare ar fi raspunsul - daca exista vreunul - nu e prima oara si nici ultima cand tanara generatie spune ca se loveste de un zid al neintelegerii.