Organizatia GUUAM, care s-a reunit, ieri, la Chisinau, s-ar putea extinde, cooptand tari care nu fac parte din Comunitatea Statelor Independente. In prezent, din GUUAM fac parte Georgia, Uzbekistan, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova. Liderul uzbek, Islam Karimov, a refuzat sa participe la reuniunea de la Chisinau, motiv pentru care ministrul georgian de externe, Salome Zourabichvili, a discutat la Kiev, in timpul unei intalniri cu omologul sau ucrainean, Boris Tarasyuk, posibilitatea redenumirii GUUAM.

Presedintii Moldovei si Georgiei, Vladimir Voronin si Mihail Saakasvili, au calificat Summit-ul GUUAM de la Chisinau drept o reuniune "istorica". Summit-ul si-a inceput lucrarile, la Palatul Republicii, la ora 12.00, cu o intarziere de-o ora. In cuvantul de salut al presedintelui Voronin, precum si in discursul inaugural al lui Saakasvili, a fost evidentiat faptul ca aceasta reuniune GUUAM creeaza "perspective calitativ noi" pentru dezvoltarea in regiune.

De asemenea, la summit-ul de ieri a avut loc procedura de transmitere a presedintiei GUUAM catre Moldova si au fost semnate unele acorduri interministeriale. Vladimir Voronin a declarat ca una din prioritatile presedintiei moldovenesti a GUUAM, pe care a preluat-o ieri, este asigurarea securitatii in zona. La reuniunea care s-a desfasurat la Palatul Republicii au mai fost prezenti, in calitate de invitati, presedintele Romaniei, Traian Basescu, presedintele Lituaniei, Valdas Adamkus, secretarul general al OSCE, Jan Kubis, si negociatorul SUA pentru Eurasia, Stiven Mann.

O noua revolutie

Cu putin timp inaintea summit-ului, presedintele Georgiei, Mihail Saakasvil, a declarat ca pregateste inca o revolutie in spatiul post-sovietic. "I-am invins pe adversarii nostri din Georgia, Ucraina si Kirgizstan si pe lista noastra mai figureaza o tara", a spus Saakasvili, numele "norocosului" urmand sa fie anuntat la Chisinau.

Summit-ul GUUAM este vazut de analistii internationali drept o incercare a liderilor din patru state ex-sovietice de a scapa de sub umbrela Moscovei si de a se integra in structurile Occidentale. Cu exceptia presedintelui Uzbekistanului, care a lipsit, liderii Georgiei, Ucrainei, Azerbaidjanului si Moldovei s-au reunit ieri pentru a readuce la viata o organizatie muribunda.

Plan cu 7 pasi pentru Transnistria

La plecarea spre Chisinau, presedintele Traian Basescu a precizat ieri ca una dintre principalele teme vizeaza gasirea unei solutii pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Seful statului a declarat, la Aeroportul "Henri Coanda", ca exista deja o corelare a pozitiilor Romaniei, Ucrainei, Moldovei si probabil Georgiei in privinta solutionarii problemei transnistrene.

Citeste si:

Astfel, in timpul reuniunii, presedintele ucrainean, Victor Iuscenko, a facut publice propunerile Ucrainei privitoare la reglementarea conflictului transnistrean. Initiativa ucraineana contine "7 pasi" si nu prevede nimic referitor la statutul regiunii transnistrene. Primul pas propus de Kiev consta in democratizarea regiunii transnistrene si respectarea drepturilor omului. Urmatorul pas se refera la organizarea, in viitorul apropiat, a alegerilor in sovietul suprem de la Tiraspol, in calitate de legislativ regional. Iuscenko a propus ca alegerile in Parlamentul transnistrean sa fie organizate si monitorizate de catre OSCE, UE, SUA, Ucraina si alte state democratice. Kievul sustine, de asemenea, implicarea UE si SUA in procesul de reglementare transnistreana.

Modificarea formatului pacificatorilor

O alta propunere a lui Iuscenko prevede modificarea formatului pacificatorilor in regiune, prin introducerea unui contingent international civil, care sa mentina securitatea. El a mai propus crearea unor misiuni internationale de monitorizare a uzinelor cu caracter militar din Transnistria si a unor comisii, sub egida OSCE, de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean. El a spus ca Ucraina este disponibila sa deschida respectivele comisii de monitorizare pe teritoriul sau, recomandand ca acestea sa activeze si pe teritoriul transnistrean. Victor Iuscenko si-a exprimat speranta ca propunerile din partea Ucrainei vor fi acceptate atat de Chisinau, cat si de Tiraspol.

La reuniunea GUUAM s-a abordat si securitatea transportului de resurse petroliere pe Marea Neagra, la care Romania are "puncte de vedere clare si ferme", precum si securitatea tarilor riverane Marii Negre.

Importanta geostrategica

Asigurandu-si surse alternative de energie, fostele republici ex-sovietice vor contribui in acelasi timp la slabirea dependentei energetice a Europei de Rusia. Cand pe drumul matasii vor porni caravane cu petrol din zona Marii Caspice, capitalele europene vor deveni mai relaxate in relatiile lor cu Moscova.

De aceea, UE este decisa sa finanteze prelungirea pana la Portul Gdansk a conductei de petrol Odesa-Brodi, atat de deranjanta pentru Moscova, relateaza Jurnalul de Chisinau. Pentru Statele Unite, GUUAM este un pivot geo-economic si geo-strategic pe directia Europa, Asia Mijlocie si Afganistan, asigurand nu numai accesul Occidentului la petrolul caspic, ci si accesul coalitiei antiteroriste in Orientul Mijlociu.

De aceea, SUA au vegheat cu atentie ca organizatia sa nu se destrame, tratand cu intelegere scepticismul care s-a manifestat din partea tarilor componente ale GUUAM, si ignorand in acelasi timp condescendenta cu care Moscova privea aceasta organizatie.