La 17 februarie, albanezii din Kosovo si-au proclamat independenta, cu speranta ca o separare definitiva de Serbia le va permite progrese rapide. Insa, dupa trei luni, somajul, care potrivit estimarilor afecteaza mai mult de jumatate din populatie si peste 70% dintre tineri, nu a fost deloc redus.
"Este prea devreme pentru mari schimbari. Pana se vor vedea progresele vor trece multi ani", spune Nusret Demiri, profesor de sociologie.

Pentru redresarea unei economii devastate, autoritatile mizeaza pe o aderare rapida la Fondul Monetar
International si la Banca Mondiala. Vicepremierul Hajrudu Kuci spera sa obtina acest lucru pana la sfarsitul anului. "Avem 60% sustinere pentru o aderare la FMI", a asigurat el recent, spunand ca se asteapta la rezultate bune si la o conferinta a donatorilor in iulie, la Bruxelles.

De la declararea independentei, viata de zi cu zi din Pristina nu s-a schimbat. Capitala are un bulevard, dar dalele, importate din China, sunt deja afectate de fisuri. Schimbarea se manifesta doar prin aparitia la punctele de trecere a frontierei a pancartelor albastre care le ureaza putinilor vizitatori "Bun venit in Republica Kosovo". Noile steaguri kosovare, cu harta teritoriului pe fond albastru, alaturi de sase stele, au aparut la balcoane, dar sunt in concurenta cu cele albaneze - vulturul bicefal negru pe fond rosu - inca omniprezente.

Categoria opozitie a Serbiei, sustinuta de Rusia, a impiedicat transferarea competentelor de la Misiunea ONU in Kosovo la autoritatile kosovare in domenii-cheie ca politia, justitia si vamile. In trei luni de independenta, Kosovo a fost recunsocut de circa 40 de tari, printre care Statele Unite si principalele membre UE, dar Belgradul face campanie pentru a limita la maxim recunoasterile.

Citeste si:

Aliatii Serbiei au chemat recent la noi discutii intre Belgrad si Pristina. Pentru a arata apartenenta Kosovo la teritoriul sau, Belgradul a organizat la 11 mai alegeri in teritoriu si vrea sa-si instaleze institutiile in pofida opozitiei ONU si a autoritatilor kosovare albaneze.

Circa 120.000 de sarbi, dintre care 40.000 instalati in nord, au ramas in Kosovo dupa finalul conflictului din 1998-1999. Desfasurarea misiunii UE, care va prelua fraiele de la MINUK, se afla, in absenta unei decizii ONU, intr-un vid juridic si bate pasul pe loc. "Daca acest statu quo continua, ne-am putea confrunta cu o destabilitare in loc de o consolidare a noului stat", a spus analistul Behlil Beqaj.

Opozitia, condusa de fostul lider de gherila Ramush Haradinaj, recent exonerat de justitia internationala pentru acuzatiile de crime de razboi, actioneaza. Haradinaj insista pe linga premierul kosovar pentru noi alegeri, prevazute conform planului trimisului special al ONU Martti Ahtisaari, ce ramane "foaia de parcurs" a independentei sub supraveghere a Kosovo.