Dupa 12 luni de studiu si analiza, Comisia Internationala pentru Balcani, prezidata de fostul prim-ministru italian Giuliano Amato si alcatuita din experti si politicieni, printre care sase ex-premieri, a intocmit un raport care critica in termeni extrem de duri politicile internationale aplicate in Balcani.

Textul cere revizuirea din temelii a politicii europene, in special in fosta Iugoslavie, subliniind ca masurile adoptate in Kosovo, Bosnia si Serbia, in ultimii zece ani, nu au dat nici un rezultat, existand chiar riscul ca regiunea sa se transforme intr-o "gaura neagra marginalizata" in Uniunea Europeana extinsa. Si traseaza si o linie directoare clara: "UE are doua optiuni: ori extindere, ori imperiu". Adica, fie UE incepe sa pregateasca conditiile in care Balcanii se pot integra, fie accepta ca va avea colonii virtuale in "curtea balcanica", pentru multi ani de acum incolo. De ce s-a ajuns la un spectru atat de ingust?

Pentru ca - spun autorii raportului - in pofida miliardelor de dolari si a efectivelor de mentinere a pacii trimise in Balcani, rezultatul nu este decat "un amestec de state slabe si protectorate internationale, crestere economica zero, coruptie care patrunde peste tot, rata crescuta a somajului si alienare publica". "Comunitatea internationala si in special UE s-au implicat in Balcani intr-un mod fara precedent. Insa, in pofida amplorii eforturilor de asistenta, comunitatea internationala nu a reusit sa ofere o perspectiva politica promitatoare populatiilor din regiune" - conform raportului.

Si, mai mult, cele 65 de pagini trag un semnal de alarma, aratand ca "viitorul provinciei Kosovo este indecis, viitorul Macedoniei este nesigur si viitorul Serbiei este neclar. Iar in Kosovo exista riscul unei explozii, in Serbia - al unei implozii, in Bosnia si Macedonia - al unor noi fracturi".

Citeste si:

Solutia pentru a iesi din acest impas? Expertii cer o schimbare radicala a politicii internationale (mai precis a ONU) si a celei promovate de Uniunea Europeana in Balcani, renuntarea la functia indeplinita de Paddy Ashdown, Inaltul reprezentant al comunitatii internationale in Bosnia, pe care o considera ca avand prerogative dictatoriale si care pare mai degraba sa impiedice dezvoltarea democratica, decat sa o incurajeze, si adoptarea unei noi strategii de catre Bruxelles, care sa aduca in urmatorii zece ani tarile din regiune in interiorul Uniunii.

Desi propunerea de a face promisiuni concrete de aderare Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, provinciei Kosovo si Bosniei ar putea fi viabila si i-ar putea determina pe sarbi, bosniaci, macedoneni, albanezi sa coopereze, nici macar presedintele comisiei, Giuliano Amato, nu ii da prea multe sanse. "Nu ne facem nici un fel de iluzii cat este de mare vointa politica printre statele membre de a-si asuma noi angajamente", declara pentru "The Guardian" Amato.

Prin urmare, ramane de vazut daca se va ajunge la "extindere sau la imperiu". In ultimul caz, insa, trebuie avuta mare grija pentru ca Uniunea Europeana sa nu o ia pe urmele Imperiului Otoman, care a inglobat aceste regiuni si s-a dezmembrat dupa circa 20 de razboaie. Conform unui sondaj recent, trei macedoneni din patru se asteapta la un nou conflict militar in tara lor.