Cand va ajunge in Biroul Oval, viitorul presedinte va actiona pentru a aduce rapid militarii acasa, asa cum au promis candidatii democrati Hillary Clinton si Barack Obama? Sau va mentine trupele, asa cum toata lumea asteapta de la republicanul John McCain? Si, inainte de ianuarie 2009, razboiul va juca in favoarea sau in defavoarea unuia sau altuia dintre candidatii la scrutinul din 4 noiembrie, cand americanii isi vor alege presedintele? In 2007, adeziunea lui McCain fata de misiunea irakiana risca sa-l coste investitura republicana, iar la alegerile din 2006 razboiul a contribuit la pierderea majoritatii parlamentare de catre republicani.

De atunci, Irakul pare sa fi iesit din haos, iar sustinerea razboiului nu mai inseamna neaparat sinucidere politica pentru un candidat. Odata cu apropierea marcarii a cinci ani de la declansarea razboiului, numarul americanilor ucisi in Irak se indreapta periculos spre 4.000. Joseph Stiglitz, laureatul premiului Nobel pentru economie, tocmai a cifrat costul conflictului la 3.000 miliarde de dolari, intr-o carte controversata al carei coautor este.

Razboiul i-a divizat profund pe americani. Dupa ce au aprobat in masa declansarea sa, cei mai multi cred ca a fost o greseala. Un amplu studiu al Pentagonului confirma ca nu a existat nicio legatura directa intre Saddam Hussein si al-Qaida si se stie de multa vreme ca nu au existat arme de distrugere in masa. Bush nu are insa niciun regret: "Decizia de a-l alunga de la putere pe Saddam a fost decizia buna, la inceputul mandatului meu, in acest stadiu al mandatului si va ramane mereu o decizie buna".

Citeste si:

Cinci ani mai tarziu, misiunea este departe de a fi indeplinita. Insa sondajele arata ca teama de recesiune economica este pe primul loc al preocuparilor si ca, prin relativul declin al violentelor din Irak, americanii incep sa priveasca mai favorabil rezultatele de pe teren. McCain pariaza pe progresele inregistrate in ultimele luni si pe simtul de responsabilitate al americanilor, spunand ca "o retragere completa ar declansa genocid si haos in regiune". Democratii il critica pe McCain si refuza sa permita sa fie "legati de maini" printr-un acord pe care administratia Bush a inceput sa-l negocieze pe tema unei prezente americane pe termen lung.

Obama, care ii reproseaza lui Clinton ca a votat in favoarea razboiului, a promis ca va incepe retragerea imediat, daca este ales, si ca o va incheia la 16 luni de la alegerea sa. Hillary a declarat ca ar incepe retragera trupelor in 60 de zile, dar nu s-a angajat in ceea ce priveste o retragere completa.

Publicatia Politico a evidentiat recent riscurile pentru democrati: "sustinerea decisiva a democratilor pentru o retragere a fortelor combatante i-ar putea irita pe alegatorii independenti" de care au nevoie si dintre care multi sunt de parere ca o retragere ar putea destabiliza Irakul. Indiferent daca va castiga un democrat sau un republican, "retragerea ar avea loc lent si, chiar si la sfarsitul viitoarei administratii, ne putem astepta sa mai existe o prezenta importanta americana in Irak", a declarat expertul Charles Kupchan.