Un ofiter al Wehrmachtului, care a salvat de la Holocaust un mare numar de evrei din Lituania, a fost cinstit in mod deosebit de autoritatile israeliene, fiind proclamat de Memorialul Yad Vashem "Drept intre popoare". Povestea maiorului Karl Plagge, care se aseamana extraordinar cu cea a lui Oskar Schindler, ar putea oricand sa constituie subiectul unui film emotionant, asa cum s-a intamplat si in cazul acestuia din urma.

Totul porneste de la intamplarile traite de familia unui doctor american, Michael Good, care intreprinde, de ani de zile, cercetari asidue pentru a da de urmele celui caruia mama si bunicul sau, precum si alte sase rude ii datoreaza viata. Intre iunie 1941 si iunie 1944, maiorul a fost detasat in capitala Lituaniei, Vilnius, unde a raspuns de activitatea unui complex de ateliere pentru repararea vehiculelor militare germane avariate.

El a angajat ca muncitori mai multe sute de evrei din ghetoul de la Vilnius, impreuna cu sotiile si copiii lor (carora le-a gasit slujbe auxiliare), explicand in fata superiorilor ca muncitorii vor fi mult mai motivati in activitatea lor, iar randamentul va spori daca familiile nu vor fi dispersate. In felul acesta, angajatii au scapat de camerele de gazare, unde au pierit atatia si atatia dintre coreligionarii lor.

Mai mult, in momentul cand Armata Rosie s-a apropiat de Vilnius, iar exterminarea evreilor s-a intensificat, Plagge a avertizat personalul evreu de soarta care ii astepta si a dat posibilitatea unui numar important sa evadeze si sa se ascunda de trupele SS. Este cu totul si cu totul neobisnuit ca Yad Vashem sa acorde titlul de "Drept intre popoare" unui german care facea parte din masina de razboi nazista.

Presedintele Memorialului, Avner Shalev, care a tinut sa sublinieze acest lucru, a adaugat ca maiorul (care a murit in 1957) a cautat sa le asigure muncitorilor conditii cat de cat umane, in imprejurarile date. Plagge se alatura, astfel, celor 20.757 de barbati si femei, din numeroase tari ale lumii, inclusiv din Romania, ale caror nume sunt citate la Yad Vashem pentru contributia adusa la salvarea evreilor. Printre acestia, si 410 germani, dintre care numai cativa sunt militari, si, cu atat mai putin, cu gradul de ofiter.

Citeste si:

"Eram obsedat de gandul sa dau de urma salvatorului nostru"

La ceremonie au fost de fata medicul american Michael Good si mama sa, care traieste si astazi, precum si un numar de vreo 30 alti supravietuitori. "Nu puteam sa-mi iau gandul de la cele intamplate, eram, pur si simplu, obsedat sa dau de urma lui si sa fac in asa fel incat sa i se recunoasca meritele", a declarat medicul, staruind asupra dificultatilor intampinate, deoarece supravietuitorii care puteau depune marturie despre atitudinea umana a maiorului erau imprastiati in intreaga lume.

Pe de alta parte, medicul a dezvaluit ca un numar de scrisori adresate de Plagge Inaltului Comandament German, prin care pleda ca familiile muncitorilor sa nu fie despartite, au fost descoperite, foarte recent, in arhive. "Am dorit sa fim siguri ca nu a comis vreo crima impotriva umanitatii... De aceea a durat atata vreme. Toti supravietuitorii au declarat ca le-a salvat viata", a mai spus acesta. Maiorul german se alatura, in acest fel, compatriotului sau Schindler, al carui nume figureaza, de asemenea, pe Zidul de Onoare de la Yad Vashem.

Schindler, care, la randul sau, a salvat numerosi evrei, pe care i-a folosit ca muncitori la o fabrica de munitii, a fost eroul celebrului film al lui Spielberg. Nu este exclus ca acest precedent sa fie reeditat. Oricum, Michael Good a publicat, nu de mult, un volum care se citeste pe nerasuflate: "In cautarea maiorului Plagge: nazistul care a salvat evrei".