Un grandios spectacol a fost pregatit ieri in Parcul Expozitiilor din Bourget, in vestul Parisului, pentru inscaunarea oficiala a lui Nicolas Sarkozy in fruntea partidului de centru-dreapta din Franta, aflat la putere, Uniunea pentru Miscare Populara - UMP.
Popular si ambitios, ministru al economiei pana astazi, Nicolas Sarkozy intentioneaza sa foloseasca noua sa functie drept trambulina spre presedintia republicii. Joia trecuta, fostul lider al UMP, Alain Juppe, precizase ca Sarkozy fusese ales de partid cu o "larga majoritate", dar alegerea sa nu a fost facuta publica oficial, fiind rezervata pentru duminica in cadrul congresului formatiunii, in prezenta a peste 20.000 de militanti veniti din toata tara. Un mare show ' l'americaine a marcat ieri intrarea in functie a lui Nicolas Sarkozy, a carui sotie, Cecilia, cea mai apropiata colaboratoare, a ordonat fiecare detaliu, iar costul, estimat la 5-7 milioane de euro, a suscitat deja o polemica. Multi vorbesc despre o "investire" si chiar in sanul partidului exista nemultumiri, stiut fiind ca dupa demisia lui Juppe in iulie, condamnat la 10 ani de ineligibilitate, a fost deschisa o adevarata batalie pentru succesiunea in fruntea UMP.
Sarkozy, 49 de ani, fiul unui refugiat maghiar, a fost declarat favoritul majoritatii francezilor pentru alegerile prezidentiale din 2007, potrivit sondajelor, presedintele francez, Jacques Chirac, ocupand abia locul trei. De altfel, actualul sef al statului nu ascunde faptul ca apreciaza prea putin aceasta concurenta, fiind iritat adesea de talentul oratoric al lui Sarkozy, omniprezent in media, si care nu vizeaza nici mai mult nici mai putin decat locul sau. Or, in 2007 Chirac va avea 73 de ani si nu este exclus sa doreasca un al treilea mandat. De astazi, Nicolas Sarkozy va parasi guvernul - conform instructiunilor exprese ale presedintelui Chirac -, unde a detinut in ultimii doi ani si jumatate portofoliul internelor si apoi pe cel al economiei. Se pare ca va incepe o noua "coabitare", un termen rezervat pana in prezent liderilor proveniti din tabere politice opuse. Sarkozy nu pierde ocazia de a-si intepa "tatal inamic", provocand replici acide din partea lui Jacques Chirac, care nu iarta faptul ca l-a sustinut pe rivalul sau de dreapta, Edouard Balladur, la prezidentialele din 1995. Detinand sefia UMP, partid cu 128.000 de aderenti si dominand Parlamentul, Sarkozy va dispune de o importanta parghie a puterii, chiar asa slabita cum este dupa doua esecuri electorale succesive - regionale si europene - in primavara trecuta.
In drumul spre presedintie, va trebui sa convinga o parte a militantilor nemultumiti de frictiunile sale cu Chirac, dar Sarkozy dispune de o energie debordanta pe care o dirijeaza pe toate fronturile, mai ales mediatic - este adevarat, cu riscul de a-si agasa propria tabara.