Cardinalii au reluat ieri discutiile pentru a incerca sa defineasca profilul succesorului Papei Ioan Paul al II-lea, ce urmeaza a fi ales la Conclavul care se va reuni incepind de luni. Colegiul cardinalilor, inclusiv cei cu virste de peste 80 de ani, care nu participa la Conclav, s-a reunit in Sala Sinodului din Palatul pontifical pentru a prefigura "portretul-robot" al viitorului Papa. Potrivit Associated Press, inaltii prelati vor tine seama de o serie de criterii, cum ar fi virsta, nationalitatea sau experienta, in acest proces, astfel ca se pot deduce macar citeva trasaturi ale viitorului Suveran Pontif.

In primul rind, viitorul Papa va fi ales din rindul cardinalilor. Desi, teoretic, orice barbat botezat in ritul romano-catolic este eligibil pentru scaunul papal, este aprope sigur ca viitorul Suveran Pontif va fi un membru al sfintului colegiu. Din start, aceasta traditie reduce la 183 numarul de peste 500 de milioane de virtuali candidati.

Viitorul Papa nu trebuie sa aiba o virsta prea inaintata. Cardinalii nu-si doresc o noua sesiune de alegeri prea curind. De aceea, se presupune ca acei cardinali cu virste de 80 sau peste 80 de ani nu vor fi luati in considerare, fapt ce reduce iar numarul la 117 candidati.

Alesul nu trebuie sa fie nici prea tinar, pentru a se evita perspectiva unui nou pontificat de lunga durata, cum a fost cel al lui Ioan Paul al II-lea, desemnat Papa la doar 58 de ani. In aceasta situatie, "lotul" candidatilor cu ceva sanse se reduce cu 16, numarul cardinalilor cu virste sub 65 de ani.

Starea de sanatate a candidatilor reprezinta un nou filtru. Desi atunci cind a fost ales nu prezenta semnele vreunei boli, Papa Ioan Paul I a avut un pontificat extrem de scurt, de doar 33 de zile, murind dupa o scurta suferinta. In acest caz, cardinalii ii vor scoate cu siguranta din calcul pe cel mai proeminent reprezentant al Bisericii Catolice in Asia, cardinalul Jaime Sin din Phillipine, si pe cardinalul Alfonso Antonio Suarez din Mexico, ambii suferinzi, motiv pentru care nici nu vor veni la Conclav.

Exprimarea fluenta in limba italiana este o conditie obligatorie, mai ales ca Papa este si episcop al Romei. In plus, discutiile zilnice in birocratia Vaticanului se poarta in limba italiana. Cunoasterea mai multor limbi este un avantaj evident.

"Filtrul" nationalitatii

Citeste si:

La actualele alegeri, nici un cardinal polonez nu se poate prezenta. Chiar daca exista vreun candidat extraordinar intre cei trei cardinali polonezi, Conclavul nu va acorda Poloniei aceasta onoare de doua ori la rind. Este posibil chiar ca originea Papei Ioan Paul al II-lea sa actioneze si impotriva altor candidati proveniti din estul Europei.

Nici americanii nu au prea multe sanse. Cei 11 cardinali americani sint practic "scosi din carti" deoarece tara lor este o superputere si exista temeri ca, odata ajunsi pe cea mai inalta treapta a ierarhiei catolice, ei ar putea sustine interesele Washingtonului. De-a lungul istoriei, Papalitatea a suferit situatii de criza in care Papii francezi au actionat sub influenta Frantei si chiar au mutat Sfintul Scaun la Avignon (1308-1378). Italienii au denumit acea perioada "Captivitatea Babiloniana" a Bisericii.
Experienta pastorala este un aspect foarte important. Papa Pius al XII-lea (1939 - 1958) a avut o cariera de diplomat si birocrat la Vatican, insa toti Papii care i-au succedat si-au petrecut mult timp conducind dioceze locale. Daca acest criteriu va fi luat in calcul, e posibil ca sapte dintre cardinalii italieni sa nu aiba vreo sansa.

In cazul in care toate aspectele de mai sus vor fi respectate cu strictete, numarul cardinalilor eligibili se va reduce aproape la jumatate, doar aproximativ 60 fiind cei care ar putea trece prin toate aceste "filtre". Fara indoiala ca exista si posibilitatea unor surprize. In 1978, spre exemplu, putini isi imaginau ca membrii Conclavului vor alege un non-italian foarte tinar si cu-atit mai putin provenit dintr-o tara aflata dincolo de Cortina de Fier.

Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea, in octombrie

Papa Ioan Paul al II-lea ar putea fi beatificat, prima etapa in vederea sanctificarii, chiar in octombrie anul acesta, a declarat ieri arhiepiscopul Edward Nowak, secretarul Congregatiei pentru cauzele sfintilor, intr-un interviu in cotidianul italian "Corriere della Sera". "Sinodul episcopilor se intruneste in octombrie la Roma si aceasta ar putea fi o ocazie buna pentru o asemenea proclamare", a declarat monseniorul Nowak, de origine polonez, a carui congregatie instrumenteaza dosarele si procesele de beatificare si canonizare.

In mod normal, procedura de beatificare, prima etapa inainte de canonizare, nu poate fi angajata decit dupa cinci ani de la moartea candidatului, dar noul Suveran Pontif ar putea decide scurtarea termenului, asa cum a facut si Ioan Paul al II-lea in cazul Maicii Tereza. Monseniorul Nowak a marturisit ca nu se asteptase la o aclamare populara, asa cum s-a petrecut vinerea trecuta in timpul funeraliilor, cind multimea din Piata Sf. Petru striga "Santo subito" (Sfint, imediat). El a reamintit ca proclamarea sfintilor prin aclamare se practica in Biserica Antica.