Judecarea unor popoare intregi in functie de faptele reprobabile ale unor conationali poate fi , fara doar si poate, o mare eroare. Pe parcursul istoriei s-au declansat asa-numite psihoze de masa impotriva unor populatii, pornind de la campanii de denigrare motivate de interesele unor factori de putere pana la infractiuni izolate.

Tiganii au fost adesea victime ale unor astfel de psihoze. Cel mai recent exemplu este psihoza declansata in Italia impotriva romanilor, pe care locuitorii Peninsulei ii asimileaza cu rromii infractori.

In istoria recenta, psihoza impotriva romanilor nu s-a manifestat prima oara in Italia. S-a manifestat inainte si in Marea Britanie. Psihoza antiromaneasca din Italia a izbucnit dupa moartea Giovannei Reggiani.

Potrivit autoritatilor, aceasta femeie a fost violata si batuta la periferia Romei de catre romanul Romulus Mailat.

Tragedia a fost bulgarele care a dat nastere unei uriase avalanse.

S-au dat publicitatii statistici potrivit carora 75% din infractorii arestati la Roma, in primul semestru al anului 2007, au fost romani.

Autoritatile au trecut rapid la expulzari. Acum, psihoza impotriva romanilor ameninta sa cuprinda si alte state din Uniunea Europeana. Potrivit analistilor romani, dar si italieni, se experimenteaza construirea unui dusman absolut - romanii - in numele unei politici care promite securitate in schimbul principiilor de libertate, demnitate si civilizatie, asa cum s-a facut cu evreii - in regimul nazist, armenii, in Turcia anilor 1915, sarbii, croatii si bosniacii, in anii '90.

Citeste si:

Se cauta „tapul ispasitor" Psihoza declansata de campania sistematica impotriva romanilor este extrem de periculoasa. Gasti de tineri si grupari extremiste italiene au decis "sa faca dreptate". Pentru uciderea unei femei, politicieni vechi si noi, de stanga si de dreapta, incrimineaza un popor intreg, "toti romanii sunt rromi, toti rromii sunt hoti si asasini", se revolta un grup de scriitori italieni care militeaza impotriva "alunecarii spre fascism si rasism" a tarii lor.

Apelul postat de acestia pe site-ul Bellaciao subliniaza motivele declansarii psihozei: "Este mai usor sa gasesti un tap ispasitor colectiv - astazi - romanii, ieri - musulmanii, alaltaieri - albanezii, decat sa te ocupi de adevaratele cauze ale panicii si insecuritatii sociale.

E mai usor, si din punct de vedere al propagandei e avantajos, sa ceri expulzari decat sa institui directive europene pentru dreptul imigrantilor la asistenta sanitara, la munca si la locuinta", mai spun scriitorii, care adauga ca sunt ascunse, in schimb, exploatarea feroce a romanilor pe santiere, unde aproape in fi ecare zi cade victima unul dintre ei, salariile de mizerie ale acestora, faptul ca 30.000 de romance, dintre care jumatate, minore, sunt constranse sa se prostitueze "cu clienti" italieni...

Germanii si japonezii au suferit razbunarea postbelica

Potrivit cartii jurnalistului Giles MacDonogh - "From the Liberation of Vienna to the Berlin Airli# " -, circa trei milioane de germani - victime ale psihozei antigermane - au murit inutil dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Un milion de soldati au disparut inainte de a putea iesi din ascunzatori. Din cei 90.000 de nemti care s-au predat la Stalingrad, numai 5.000 s-au intors in cele din urma acasa. Multe mii de germani au murit ca prizonieri la anglo-americani, scrie MacDonogh.

Tinuti in custi de-a lungul Rinului, cu foarte putina hrana, ei au cazut ca mustele. Altii, mai norocosi, au prestat munci de sclav in unele tari aliate, adesea ani de zile. Desi pare incredibil, unii germani inca mai erau tinuti in Rusia, in 1979, subliniaza autorul cartii. Dintre cele doua milioane de civili germani care au murit, cei mai multi au fost batrani, femei si copii, victime ale bolilor, frigului, foametei, sinuciderilor, dar si ale asasinarilor in masa.

Daca, astazi, japonezii americani se considera relativ bine integrati in randul populatiei din SUA, in trecut ei au fost victimele unei discriminari unice in istoria acestei tari, cauzate de psihoza antinipona. Dupa atacul de la Pearl Harbour (de la 7 decembrie 1941), toti imigrantii de origine japoneza, cetateni americani sau nu, au primit ordin de evacuare a locuintei. Au fost internati in lagare provizorii mai intai, apoi permanente, pe o durata de trei ani. La acea vreme traiau in SUA circa 127.000 de niponi.