Dupa patru luni de negocieri fara rezultat intre sarbi si albanezi, occidentalii se grabesc si se pregatesc sa decida soarta Kosovo. Apropiata independenta a provinciei sarbe nu va rezolva si problemele din Kosovo, unde coruptia si afacerile mafiei locale nu vor disparea prea curand.

In Kosovo, electricitatea este un barometru al confuziei. Lazer Krasniski, fostul director al KEC - Kosovo Energy Corporation -, a tinut registrul acestei risipe, pastrata sub tacere de o comunitate internationala constransa, de la punerea sub tutela ONU, in iunie 1999, sa se eschiveze de la lucrurile cele mai presante si sa inchida ochii asupra derivelor.

La intrarea in Pristina, centrala Kosovo A simbolizeaza tot ceea ce provincia sarba ar dori sa uite inainte de a obtine independenta: mostenirea fostei Iugoslavii socialiste, pentru care aceasta uzina era una dintre piesele de rezistenta ale sectorului energetic; mandatul lui Milosevici si bombardamentele efectuate de NATO la inceputul lui 1999 asupra infrastructurilor din provincie si, in special, risipa de bani din ultimii ani, caracterizata printr-un aflux de trupe si capital strain, dar si printr-o coruptie generalizata si o situatie economico-politica dezastruoasa.

Lazer Krasniski, fostul director al KEC - Kosovo Energy Corporation, isi face auzite nemultumirile in legaturile cu nesfarsitele pene de curent care lasa cartiere intregi din Pristina in intuneric zi de zi, in timp ce puternicele si zgomotoasele generatoare lumineaza instalatiile KFOR - forta NATO - si MINUK, autoritatea civila desfasurata de Natiunile Unite in regiune.

„Unde au ajuns sutele de milioane de euro investite de UE pentru refacerea retelelor electrice?", se intreaba Krasniski, asigurandu-i pe ziaristii cotidianului elvetian "Le Temps" ca desele intreruperi ale curentului electric reprezinta barometrul confuziei in care se zbate provincia; nimanui nu-i pasa atunci cand se opreste curentul, iar oamenii raman pe intuneric, fara sa-si poata folosi televizoarele sau frigiderele. „Apropiata independenta va ridica valul asupra situatiei din Kosovo", afirma un expert european aflat in provincie.

Citeste si:

In pragul colapsului economic

in timp ce liderii politici de la Pristina si Belgrad nu reusesc sa cada de acord asupra viitorului Kosovo, provincia se afla in pragul unui colaps economic. si asta in ciuda sumelor mari de bani venite de la Uniunea Europeana si alte organizatii internationale. La intrebarea de ce nu au fost folosite eficient fondurile nu este greu de raspuns, tinand cont de faptul ca ultimul raport al "Transparency International" plaseaza Kosovo printre cele mai corupte zone din lume.

Pe de alta parte, autoritatile dau vina pe statutul incert al provinciei, care ii tine departe pe investitorii straini, prea putin dispusi sa isi asume riscuri.

Cu ajutorul unei agentii a ONU abia au fost privatizate 500 de companii de stat. Cumparatorii sunt insa oameni de afaceri locali care nu dispun de capital pentru a face investitii. Aproape totul este importat: laptele provine din Slovenia, branza din Bulgaria, alimentele pentru copii din Serbia. Anual, valoarea marfurilor importate depaseste 800 milioane de euro.

Conform cotidianului "Die Welt", UE a oferit ajutoare de peste doua miliarde de euro in ultimii ani, iar nivelul fondurilor va continua sa creasca in cazul declararii independentei. Pentru inceput, Bruxelles-ul a alocat deja 600 milioane de euro, la care se vor adauga si banii veniti din partea unor guverne.