Lucrarea de diploma a lui Matthew Ciscel, pentru care autorul a studiat insusirea limbii si multilingvismul, abordeaza modul in care limba moldovenilor - bazata in mare parte pe un dialect al Romaniei, dupa cum sustine autorul - a fost influentata de amplasarea geografica a tarii, in ceea ce a fost candva parte a Romaniei. Concluzia savantului american este ca limba moldoveneasca “are un caracter neobisnuit pentru un stat rezultat din Uniunea Sovietica. Limba este intrucatva o creatie artificiala”. Filologul mai afirma ca limba moldoveneasca este vazuta de multi romani, in special, ca “murdarita”, “stricata” sau patata de rusa.


Cartea examineaza, in cea mai voluminoasa parte a ei, “unele contexte sociale” in care rusa este preferata limbii moldovenesti, si altele in care este preferata romana. Ciscel povesteste o scena din piata, unde o femeie care vorbea ruseste a parut sa nu-i ofere in mod intentionat un pret mai bun pentru castraveti pentru ca a utilizat limba romana. In schimb, intr-un mic magazin angajatii au devenit mai prietenosi cand a decis sa le vorbeasca romaneste.

Pentru aceasta carte, Mathew Ciscel a discutat cu 200 de moldoveni, in majoritate studenti, carora le-a cerut parerea in legatura cu limbile vorbite in Moldova - in special romana, moldoveneasca si rusa. Una dintre concluzii este ca tinerii casatoriti sunt dispusi sa intemeieze o familie bilingva, utilizand atat rusa cat si romana, deoarece considerau ca “ambele contribuie cu ceva la identitatea moldoveana”. Ciscel a afirmat ca diferentele in denumire intre moldoveneasca si romana sunt cauzate de motive politice. Din cauza unei ruperi a legaturilor culturale si sociale intre romana de la Bucuresti si romana din Moldova, pentru aceasta din urma s-a instalat un anumit fel de independenta, mai ales ca guvernul de la Chisinau incearca din rasputeri sa o numeasca altfel. “In timp ce in Moldova situatia este inca instabila, optiunea pentru stabilitate poate functiona doar in cazul unui compromis multilingv”, sustine universitarul american.