Tara Bascilor de pe teritoriul spaniol a intrat, ieri, in campanie electorala pentru alegerile regionale de pe 17 aprilie, informeaza AFP. Scrutinul are un caracter unic, fiind primele alegeri din ultimii 25 de ani la care independentilor apropiati separatistilor ETA li s-a interzis accesul de catre justitia spaniola.
Coalitia nationalist-moderata (PNV-EA), formata din Partidul Nationalist Basc (PNV) si micutul partid Eusko Alkartasuma (EA), la putere in regiunea din nordul Spaniei, ar putea, potrivit sondajelor, sa castige majoritatea absoluta, pentru prima data, din primul tur, in fata marilor partide nationale. PNV-EA spera sa faca din acest scrutin un test de adeziune pentru planul sau de "libera asociere" a Tarii Bascilor cu restul Spaniei, plan care a fost respins, in februarie, de parlamentul national.

Pe 17 aprilie, cei 1.799.464 de cetateni cu drept de vot din provinciile basce Alava (Vitoria), Guipuzcoa (Sfantul Sebastian) si Biscaya (Bilbao) sunt chemati sa-i aleaga pe cei 75 de deputati din componenta parlamentului Tarii Bascilor spaniole (Euskadi). Alaturi de coalitia PNV-EA, pe listele electorale se afla Partidul Popular (PP), formatiune de centru-dreapta care a pierdut alegerile in Spania dupa atentatul terorist de la 11 martie anul trecut, Partidul Socialist Euskadi (PSE - filiala regionala a Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol) si Izquierda Unida (IU), o coalitie in jurul Partidului Comunist.

Citeste si:

Pentru prima data de la reinstaurarea democratiei in Spania (1975, dupa moartea dictatorului Francisco Franco), nici un partid favorabil independentei totale a acestei regiuni, cu o populatie de 2,1 milioane de locuitori, nu este autorizat sa participe la alegeri. Partidul radical Batasuma, care a obtinut sapte fotolii de parlamentar in 2001, a fost interzis in 2003 pentru legaturi cu ETA (800 de morti in Spania in 36 de actiuni teroriste).

Pe de alta parte, scrutinul din Tara Bascilor intervine intr-un moment delicat. PP, partidul fostului premier spaniol Jose Maria Aznar, care a fost invins in alegerile generale din martie 2004, a lansat un puternic atac la adresa guvernului spaniol condus de Jose Luis Rodriguez Zapatero, realizand un film in care vrea sa demonstreze ca socialistii au ajuns la putere acum un an, prin metode nedemocratice. Intitulat "Dupa masacru", filmul facut de Fundatia FAES arata, potrivit presei spaniole, ca Partidul Socialist (PSOE) al lui Zapatero a exploatat momentele dramatice de dupa sangeroasele atentate din 11 martie 2004 de la Madrid, pentru a castiga alegerile. Filmul a fost puternic criticat in mass-media spaniola, care l-a calificat, de exemplu, drept "eroare politica".