Statutul Kosovo ameninta, prin ricoseu, stabilitatea Bosniei

De mai bine de doua saptamani, Bosnia se confrunta cu o criza politica, probabil cea mai grava de la incheierea razboiului intercomunitar, in 1995. Tensiunea a crescut dupa ce premierul sarb Nikola Spirici si-a dat demisia in semn de protest fata de masurile impuse de comunitatea internationala, menite sa asigure functionarea guvernului bosniac.

Stabilitatea fostei republici iugoslave este pusa sub semnul intrebarii pe masura ce se apropie "ultimatumul" dat in privinta statutului provinciei vecine Kosovo.

Demisia premierului Nikola Spirici a dat startul unor discutii dificile in legatura cu formarea unui guvern nou si cu posibilitatea convocarii de alegeri anticipate in tara divizata. Spirici va ramane in functie cat timp cele trei grupari etnice rivale din tara - sarbii bosniaci, croatii si musulmanii - incearca sa gaseasca un candidat de compromis pentru a ocupa postul de premier.

Spirici, un sarb bosniac, a demisionat la 1 noiembrie, in semn de protest fata de "ingerintele'' externe din Bosnia, dupa o lege impusa de reprezentantul comunitatii internationale, Miroslav Lajcak. Schimbarile impuse de Lajcak ar permite membrilor musulmani si croati ai guvernului federal sa adopte anumite decizii, in special proiecte de lege, fara consimtamantul ministrilor sarbi.

Lajcak a explicat ca a luat aceasta decizie pentru a evita blocajele frecvente intre Republica Srpska si Federatia croato-bosniaca. Persoana care va fi nominalizata pentru functia de premier trebuie sa propuna un cabinet si sa fie aprobat de parlament.

Daca nu se ajunge la niciun acord, in tara vor fi convocate alegeri legislative, ceea ce va intarzia si mai mult reformele cerute pentru ca Bosnia sa avanseze catre aderarea la Uniunea Europeana. Blocul comunitar sustine reformele implementate de Lajcak si a cerut celor trei etnii sa dovedeasca faptul ca au depasit conflictele din timpul razboiului si ca pot lucra impreuna intr-un stat functional.

Reforma politiei, marul discordiei

Demisia premierului Spirici reprezinta doar ultimul episod dintr-un lung sir de dispute care macina viata politica din Bosnia-Hertegovina. Toate acestea au avut ca punct de plecare reforma politiei. in acest moment, fortele de politie depind de diferitele entitati care formeaza aceasta tara divizata. Republica Srp­ska, entitatea sarba, dispune de propria politie, la fel ca si Federatia croato-bosniaca. Uniunea Europeana a decis ca unificarea politiei este o conditie sine qua non pentru ca Bosnia sa poata continua procesul de apropiere de blocul comunitar.

Politicienii locali nu au reusit insa sa se puna de acord asupra acestei reforme, iar Bosnia nu a semnat, astfel, Acordul de Stabilizare si Asociere (ASA) cu Bruxelles-ul la sfarsitul lunii trecute. Actuala criza se adauga tensiunilor izbucnite dupa alegerile desfasurate in Bosnia in octombrie anul trecut.

Scrutinul a adus la putere doi lideri politici cu viziuni diferite, care au provocat contradictii printre locuitorii din Bosnia-Hertegovina. Haris Silajdzici, fost premier in perioada mandatului liderului musulman Alija Izetbegovici, le promite alegatorilor disparitia Republicii Srpska si o Bosnie unita. Miroslav Dodik, liderul sarb, pledeaza pentru extinderea influentei entitatii sale si ameninta cu organizarea unui referendum in cazul in care prerogativele sale vor fi diminuate.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe