Subsecretarul american al Apararii, Paul Wolfowitz, a obtinut sustinerea Europei pentru functia de presedinte al Bancii Mondiale, numirea sa fiind, in prezent, doar o formalitate.

Propunerea de catre Casa Alba a lui Wolfowitz pentru Banca Mondiala a dat nastere unei controverse aprinse, in special din cauza rolului sau in interventia militara din Irak, dar si a lipsei de experienta.

Consiliul Director al Bancii, care reprezinta 184 de tari, se intruneste astazi la New York pentru a-l alege pe cel de-al zecelea presedinte al institutiei.
Miercuri, lideri europeni estimau ca numirea lui Wolfowitz va fi aprobata. Europa spera sa obtina macar unul dintre cele doua posturi vacante de vicepresedinte.

Preocuparile cu privire la agenda lui Wolfowitz au determinat autoritatile de la Luxemburg, actualul detinator al presedintiei Uniunii Europene, sa organizeze sedinta de la Bruxelles cu 24 de ore inaintea votului de la Banca Mondiala. Oficialul american este singurul candidat pentru inalta functie, iar durata mandatului este de cel putin cinci ani.

Citeste si:

Adept al unei gandiri "neoconservatoare", Wolfowitz a intreprins eforturi de amploare intr-o ofensiva diplomatica de sustinere a propriei candidaturi.
Intr-un final, el a reusit sa castige astfel sustinerea europeana, in pofida controversatului sau rol in ceea ce s-a dovedit a fi fiascoul irakian. Pe langa acuzatiile referitoare la faptul ca a condus invazia extrem de nepopulara, Wolfowitz este criticat si pentru subestimarea nevoilor irakiene postconflict. Ca presedinte al Bancii Mondiale, el va fi pus in situatia de a-si sustine politica ce a dus la extinderea cu 20 de miliarde de dolari, anul trecut, a fondurilor destinate proiectelor de dezvoltare din diferite regiuni ale lumii, avertizeaza criticii.

Subsecretarul american al Apararii in exercitiu a incercat sa dobandeasca sustinerea necesara printr-un angajament de prezervare a misiunii esentiale a Bancii Mondiale. Intr-o asa-numita vizita de preconfirmare la Bruxelles, Wolfowitz a descris miercuri lupta impotriva saraciei drept o "misiune nobila". "Este, totodata, un element esential in a transforma lumea intr-un loc mai bun pentru noi toti", a comentat el, la finalul unei intrevederi cu premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker. "Cand tot mai multi oameni se pot bucura de avantajele prosperitatii si a demnitatii umane, nu doar partea materiala a vietii este cea care se imbunatateste, ci si pacea si libertatea sunt notiuni ce au enorm de castigat", a explicat el.

In mod traditional, Statele Unite il nominalizeaza pe liderul Bancii Mondiale, in timp ce Europa controleaza postul suprem la Fondul Monetar International. Cu toate acestea, propunerea Casei Albe a fost privita in numeroase cercuri drept o incercare a Washingtonului de a subordona institutia multinationala.